Conform „Foii de parcurs de la Bali", în cadrul Reuniunii Naţiunilor Unite privind clima, ce se va desfăşura anul viitor la Copenhaga, părţile vizate trebuie să încheie toate negocierile privind sistemul de protecţie a climatului după anul 2012, când va expira Protocolul Kyoto. Prima rundă de negocieri s-a desfăşurat primăvara aceasta în Thailanda. O oficialitate de la ministerul mediului din Germania şi-a exprimat speranţa că actualele negocieri de la Bonn vor deveni un jalon pentru promovarea „Foii de parcurs de la Bali" şi că tratatul privind protecţia climatului ce va fi semnat trebuie să stabilească o direcţie de dezvoltare a „unei economii mondiale cu emisii reduse de bioxid de carbon". În opinia vorbitorului, ţările industrializate trebuie să se plaseze în poziţia de lideri ai protecţiei climei.

Având în vedere faptul că SUA n-au semnat „Protocolul de la Kyoto" şi că ţările în curs de dezvoltare speră că vor participa la negocieri pe baza Convenţiei-cadru a ONU cu privire la schimbările climei, dezbaterile de la Bonn se desfăşoară în două grupuri. Primul este alcătuit din ţările semnatare ale Protocolului de la Kyoto, care vor dezbate în principal obligaţiile ţărilor industralizate care au încheiat protocolul amintit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi îndeplinirea obiectivului ca în 2020 volumul de emisii să scadă cu 25-40% în raport cu 1990. Printre punctele de pe agenda de lucru a conferinţei sunt de asemenea tranzacţiile cu emisii de bioxid de carbon şi sistemul de protecţie a mediului înconjurător, aspecte asupra cărora s-a ajuns la acord în prima rundă de negocieri.

Ţările nesemnatare ale Protocolului de la Kyoto vor aborda în al doilea grup măsurile adoptate de SUA şi alte ţări industralizate care n-au semnat protocolul ca să fie reduse emisiile de gaze cu efect de seră şi contribuţiile pe care le pot aduce ţările în curs de dezvoltare la viitorul sistem de protecţie a climei. Alte teme de discuţii se referă la măsurile luate cu scopul de a face faţă schimbărilor climatului, tehnologiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, investiţiile în protecţia mediului ş.a.

Rolul jucat de ţările în curs de dezvoltare în protecţia climatului este în atenţia participanţilor la conferinţă. Sprijinul financiar pentru măsurile adoptate în domeniu şi efectele încălzirii climatului asupra ajutării populaţiei sărace sunt alte teme importante de discuţie. Yvo de Boer, responsabilul Secretariatului Convenţiei-cadru a ONU cu privire la schimbările climei, a arătat că fără participarea ţărilor în curs de dezvoltare, obiectivele stabilite pentru protecţia climatului nu pot fi atinse. El a făcut apel la ţările industralizate să ofere suficient capital ţărilor în curs de dezvoltare şi să accelereze transferul de tehnologie legată de încălzirea climatului. Multe organizaţii de protecţie a mediului au solicitat statele industralizate să accelereze paşii pentru protecţia climatului.

Unele mijloace de informare în masă din Germania susţin însă că această rundă de negocieri nu va face multe progrese esenţiale, pentru că participanţii se confruntă cu o serie de probleme greu de rezolvat, precum obiectivul concret de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, capitalurile, protecţia pădurilor, transferul de tehnologii pentru ţările sărace şi poziţia inflexibilă a Statelor Unite în ce priveşte obiectivul de reducere a emisiilor de astfel de gaze.