Din cauza cutremurului puternic s-au prăbuşit toate clădirile liceului Juyuan din comuna Juyuan, municipiul Dujiangyan, zonă grav afectată de seism. În momentul producerii seismului, profesorii au neglijat propria lor viaţă şi au deschis pentru elevi mai multe căi de supravieţuire.

Potrivit povestirilor unor profesori şi elevi, în acel moment se aflau în liceul Juyuan 15 grupe de elevi. În momentul producerii cutremurului, 15 profesori care se aflau la ore au organizat imediat evacuarea elevilor. Pentru că au acţionat prompt, cei mai mulţi elevi au scăpat de primejdie. Wang Zuojun, profesor care a trăit experienţa acelor momente, are amintiri foarte clare despre cele întâmplate.

„Profesorii i-au lăsat pe elevi să fugă primii afară. Ei coordonau în sălile de curs elevii să fugă repede, mai repede. Profesorii au ieşit ultimii."

Sub protecţia dascălilor, elevii s-au refugiat în locuri sigure. Însă cinci dintre profesorii care au coordonat copiii şi-au pierdut viaţa preţioasă. Profesorul Wang Zuojun îşi aminteşte:

„Profesorii care au rămas la urmă au decedat. Unul dintre ei a murit după ce a sărit de la etajul II, pentru că nu mai avea timp."

Mai sunt multe asemenea fapte. În ziua de 14 mai, la ora 10, când militarii din echipele de salvare ridicau o grindă transversală din oţel-beton la şcoala primară Nanba, aflată complet în ruine, din municipiul Mianyang, au fost profund mişcaţi de ceea ce vedeau. O profesoară demult decedată, culcată sub dărămături, cu capul spre uşă, avea de fiecare mână câte un minor şi apărase cu pieptul alte trei vieţi fragede.

Această profesoară se numeşte Du Zhengxiang. Avea 48 de ani şi era învăţătoare la grupa preşcolară din şcoala primară Nanba. În momentul producerii seismului, ea era gata să conducă copiii afară din clădirea şcolii. În clipa prăbuşirii imobilului, Du a oprit grinda cu umerii şi spatele ei pentru a proteja copiii. Cu toate că cei cinci copii pe care a încercat să-i apere cu propria viaţă nu au putut supravieţui, acţiunile ei au mişcat până la lacrimi pe toţi cei aflaţi la faţa locului.

În faţa dezastrului, profesorii şi-au întins braţele pentru a-şi apăra elevii. În localitatea Beichuan, municipiul Mianyang, este şcoala primară Hanlong din cadrul programului „Speranţă", situată la poalele muntelui. După producerea seismului, 71 de elevi nu au fost luaţi de părinţi sau de rude. Nouă profesori i-au condus pe elevii rămaşi fără adăpost în locuri sigure, după şase ore de mers pe jos prin munţi.

Profesorul Xiao Xiaochuan, de la şcoala Hanlong din Beichuan, a informat că cel mai mare copil avea 14 ani, iar cel mai mic doar 4 ani. În ciuda dificultăţilor întâmpinate de-a lungul drumului, profesorii erau hotărâţi să transporte copiii în locuri sigure chiar târându-se, la nevoie.

„Pe drum ne-am confruntat cu căderi de pietre ce se rostogoleau de pe munte şi cu alunecări de teren. Drumul era foarte noroios. De fapt, nu puteam merge, aproape că ne târam."

De la ora 12 până la ora 18, în urma deplasării dificile timp de 6 ore, învăţătorii şi elevii au ajuns în cele din urmă în loc sigur. Departamentele de resort i-au transportat cu autovehicule în oraşul Mianyang, unde elevii au fost bine îngrijiţi. Profesorul Xiao a spus:

„Au venit mulţi oameni care ne-au adus mâncare şi haine. Mulţi dintre ei nici nu şi-au spus numele."

Dragi prieteni, încheiem aici ediţia de azi a rubricii „Societatea şi viaţa." Avem convingerea că acei profesori care şi-au dat viaţa pentru salvarea elevilor vor trăi veşnic în inimile elevilor lor. Realizatorul şi prezentatorul Shi Dacheng vă mulţumeşte pentru atenţie!