cuÎn ediţia de astăzi a rubricii "Cultura chineză", vă prezentăm stratagema Ťa strânge relaţii cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť din capodopera militară din China antică ŤCele 36 de stratagemeť.

Înainte de toate, am dori să vă prezentăm originea acestei stratageme.

În secolul al 3-lea î.Hr., China era divizată în mai multe state care, pentru asigurarea intereselor proprii sau extinderea sferelor de influenţă, când încheiau alianţe, când iniţiau conflicte militare. În acest context deosebit de complicat, statul Qin, situat în partea de nord-vest şi care a cunoscut o puternică dezvoltare, a încercat să unifice China prin anexarea celorlalte state. În aceeaşi perioadă, a crescut şi puterea statului Qi, din zona de est. Suveranul statului Qin se temea foarte mult ca nu cumva Qi să înceapă războiul cu statul său, pentru câştigarea hegemoniei, motiv pentru care a intenţionat să pornească o expediţie către est, pentru atacarea statului Qi înainte ca acesta să devină un rival periculos. Dar sfetnicul lui, Fan Sui, şi-a exprimat opoziţia şi a argumentat că, pentru atacarea statului Qi, oştile Qin trebuie să parcurgă un drum lung, traversând teritoriile statelor Han şi Wei. Dacă oştile puse în mişcare vor avea un efectiv puţin numeros, cu siguranţă nu va câştiga războiul. Pe de altă parte, dacă va mobiliza un număr foarte mare de oşteni, vor rămâne prea puţini în ţară pentru apărare în caz de nevoie. El i-a propus suveranului să atace mai întâi statele vecine, Han şi Wei, apoi să avanseze treptat pe tot frontul. Dar pentru a preveni alinierea statelor Han şi Wei cu Qi, statul Qin trebuia să încheie mai întâi o alianţă cu Qi.

Propunerea lui Fan Sui a fost acceptată de suveranul său. Statul Qin şi-a întărit relaţiile de prietenie cu Qi şi Chu, un alt stat din depărtare, şi a anexat unul după altul statele vecine mici, unificând nord-vestul Chinei. În urma acestor succese, Qin a reuşit să anihileze în cele din urmă şi statul Chu din sud şi statul Qi din est, creând în cele din urmă primul imperiu unificat cu puterea centralizată din istoria Chinei.

Explicând stratagema Ťa strânge relaţiile cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť, în colecţia militară ŤCele 36 de stratagemeť se spune că în vreme ce ţi-este greu să atingi un obiectiv militar datorită condiţiilor geografice defavorabile, trebuie să ataci mai întâi inamicii din imediata apropiere şi în niciun caz să nu încerci să ataci inamicii din depărtare, trecând peste inamicii din apropiere. Pentru a preveni încheierea unei alianţe între inamici, este necesară dezbinarea acestora pentru a-i învinge, ulterior, unul câte unul. În aplicarea stratagemei Ťa strânge relaţii cu cei din depărtare şi a ataca pe cei din apropiereť trebuie ţinut cont de faptul că a te împrieteni cu cei din depărtare este doar o tactică de conjunctură, pentru a nu te confrunta cu prea mulţi inamici. După nimicirea inamicilor din apropiere, prietenii de altădată devin noi ţinte ale atacului. Strămoşii chinezi cunoşteau următoarea experienţă: Când în război sunt implicate mai multe părţi, încheierea relaţiilor de prietenie cu cei din apropiere te poate pune în mare pericol, deoarece este foarte uşor să apară, în apropierea ta, schimbări defavorabile. Prin urmare, pentru orice eventualitate, trebuie eliminat înainte de toate pericolul latent de lângă tine.

Stratagema Ťa strânge relaţiile cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť a fost aplicată şi în plan politic. În secolul al 14-lea, în ultimii ani ai dinastiei Yuan, s-au semnalat numeroase răscoale pe teritoriul ţării. Oastea răsculaţilor, condusă de Zhu Yuanzhang, a participat de asemenea la lupta împotriva puterii imperiale. În acei ani de război civil, unele oşti ale răsculaţilor au fost nimicite, iar altele au trecut sub comanda lui Zhu Yuanzhang. În final, oastea condusă de Zhu a pus capăt dominaţiei dinastiei Yuan, iar Zhu Yuanzhang a devenit primul împărat al imperiului Ming întemeiat de el.

Zhu Yuanzhang s-a născut într-o familie săracă. Deşi s-a urcat pe tron, se temea foarte tare ca nu cumva colaboratorii săi de altă dată care au contribuit substanţial la răsturnarea dominaţiei vechi vor încerca să preia puterea. Astfel, el a aplicat stratagema Ťa strânge relaţiile cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť în felul următor: i-a ucis pe marii dregători care ar fi putut încerca să-i uzurpe puterea şi a numit prin concurs, în funcţii înalte, pe aceia care nu au fost implicaţi, în trecut, în lupta politică şi militară. Aceştia nu numai că nu puteau constitui vreo ameninţare pentru poziţia sa, dar îl slujeau cu trup şi suflet în semn de recunoştinţă.

Stratagema Ťa strânge relaţiile cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť este, de fapt, un truc care putea fi descifrat destul de uşor. Poate fi aplicat doar în cazuri izolate precum cele prezentate anterior. Statul Qin a reuşit s-o aplice deoarece, în acea vreme, existau mai multe state aflate în conflicte militare şi niciunul nu dorea să fie primul implicat întrun război care le-ar fi putut produce pierderi dezastruoase. Statul Qi a căzut victimă probabil nu din cauză că nu cunoştea ambiţia şi planul statului Qin, dar a fost posibil că şi-a încheiat alianţa cu Qin mai mult pentru faptul că nu era sigur că putea câştiga un eventual război dus împotriva statului Qin.

Aici, Radio China Internaţional, v-am prezentat stratagema Ťa strânge relaţiile cu cei din depărtare şi a-i ataca pe cei din apropiereť din capodopera militară din China antică ŤCele 36 de stratagemeť. Ediţia de astăzi a rubricii „Cultura chineză" a fost pregătită de Zhu Kewen şi prezentată de Li Xin care vă mulţumesc pentru atenţie!