 Pentru un student în anul I la facultatea de limba chineză din Bucureşti, "întâlnirea" cu Zhou En Lai se petrece încă din primele pagini ale manualului. Aceasta deoarece există o lecţie în care o fetiţă îţi exprimă dorinţa de a-l picta pe Zhou En'lai în mijlocul unei imense grădini de flori. Desigur, acest lucru demonstrează, în primul rând, faptul că Zhou En Lai a fost un mare om politic şi, de aceea, omagierea sa a reprezentat un eveniment extrem de interesant şi meritoriu. 
De curând, în aula Bibliotecii Academiei din Bucuresti s-a desfăşurat o conferinţă de comemorare a marelui om politic chinez, Zhou En Lai, la 110 ani de la naşterea sa, fiind evocate contribuţia adusă la construcţia şi modernizarea Chinei şi la dezvoltarea relaţiilor pe plan internaţional, la dezvoltarea prieteniei tradiţionale dintre România şi China. A fost o conferinţă la care au participat preşedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, ambasadorul Chinei în România, Liu Zengwen, preşedintele Asociaţiei române de prietenie cu China, Florea Dumitrescu, precum şi sinologi, istorici, profesori şi personalităţi politice care au făcut parte din guvernul României înainte de 1989.
În deschiderea conferinţei, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, în calitate de gazdă a conferinţei a spus: "Astăzi ne amintim şi îl cinstim pe acest om mare al unei ţări prietene. Anul trecut am avut ocazia să vizitez China şi am fost impresionat de ceea ce am văzut la academia chineză. De altfel, ştiam din literatura de specialitate ce progrese uriaşe a făcut ştiinţa în această ţară - progresul pe care-l face China în economie, ştiinţă, politică şi în viaţa diplomatică internaţională trebuie luat în seamă! Academia Română este o instituţie conştientă de rolul său şi de semnificaţia unor asemenea relaţii de prietenie, este conştientă de ceea ce înseamna R.P.Chineză în lumea de astăzi, o ţară cu care trebuie să avem cele mai bune relaţii şi să colaborăm."
Dl. ambasador Liu Zengwen a amintit faptul că Zhou En Lai a vizitat România în martie 1965 şi iunie 1966, iar la prima sa vizită, când i-a primit pe studenţii chinezi care se aflau la studii în România, i-a îndemnat să înveţe bine limba română pentru ca într-o zi să poată contribui activ la promovarea schimburilor şi colaborării dintre China şi România. Un alt episod interesant amintit de domnul ambasador s-a petrecut în septembrie 1975 când, cu d oar 4 luni înainte de moarte, Zhou En Lai a insistat să primească delegaţia română cu care a petrecut mult mai mult timp decât era programat iniţial.
Preşedintele Asociaţiei române de prietenie cu China, domnul Florea Dumitrescu, înainte de a-şi începe alocuţiunea, a fost mesagerul fostului ministru de externe al României până în 1985, Ştefan Andrei şi care din motive de sănătate nu a putut participa la conferinţă. Acesta a transmis sentimentele sale de stimă faţă de personalitatea lui Zhou En Lai, de care l-a legat amintirea multor întâlniri. Ştefan Andrei a fost impresionat de profunzimea problemelor şi soluţiilor pe care Zhou En Lai le prezenta şi mai mult, de afirmaţia făcută de Zhou En Lai în anul 1968, potrivit căreia China nu va rămâne indiferentă dacă România va fi atacată de forţe ostile.
Emisiunea de astăzi se încheie aici. Sunt Marian Mizdrea şi vă doresc o săptămână frumoasă! La revedere!
|
