Stimaţi ascultători, în piaţa de tipărituri din China se poate observa că se vând foarte bine cărţile pe teme istorice sau despre cultura tradiţională. Concomitent programele televiziunii şi altor mijloace de informare despre acest conţinut sunt urmărite cu un interes crescând de către publicul spectator şi citiror.

La Târgul de carte ce a avut loc nu de mult la Beijing, majoritatea editurilor participante şi-au amenajat standuri speciale pentru promovarea unor cărţi clasice pe teme cultural-istorice. De notat dintre acestea sunt „San Zi Jing" (Cartea pentru începător), „Di Zi Gui" (Norma de conduită a odraslelor), „Cugetări" de Confucius, „Mencius". Pe cap de afiş figurează şi biografii ale unor celebrităţi din antichitate. Şi mai multe cărţi care reprezintă noi tălmăciri ale unor lucrări antice, bunăoară „Calea de mijloc – arta managerială", „Înţelepciunea suveranologiei" şi altele. Mai mult decât atât, o editură a recomandat cu mult fast un ciclu de cărţi despre regii şi împăraţii care s-au perindat de-a lungul celor 5 milenii, reclama afirmând că seria ar putea suscita interesul cititorilor cuprinşi între 5 ani şi 99 de ani, ajutându-i să cunoască şi mai bine istoria Chinei. Directorul Editurii „Lumenea contemporană", Song Zude, a a spus:

„Cultura tradiţională suscită actualmente un mare interes din partea cititorilor. Aceasta este concluzia noastră pe baza unui sondaj efectuat. Societatea a evoluat până astăzi, este firesc că oamenii sunt dornici să cunoască originea, rădăcina naţiunii noastre."

Este adevărat că ţara noastră are o tradiţie multimilenară. Odată cu intrarea în etapa modernă, şi implicit pătrunderea masivă a culturii şi ideologiei occidentale în China, cultura noastră tradiţională a intrat din ce în mai puţin în câmpul vizual al societăţii civile. Acum situaţia începe să se schimbe.

Zhu Liyong, lucrător la o mass media în limbi străine, citesc şi studiază în timpul liber cultura tradiţională. El a spus: 

„Am făcut facultatea de limbi străine, şi acum îmi dau seama că cunosc destul de puţin despre cultura chineză. Când stau de vorbă cu străini efectuând schimburi cu ei, interlocutorii speră fireşte să le dai explicaţii de autoritate despre cultura noastră. Or mi-e imposibil să le vorbesc foarte mult, deoarece şi cunoştinţele mele sunt limitate, căpătate din manualele de şcoală medie. Modul meu de gândire, cunoştinţele mele mi-am însuşit din Occident. Pentru mine este un lucru cât se poate de util să explorăm din nou unele aspecte ale culturii noastre tradiţionale şi să-i înţelegem chintesenţa."

Iată de ce programul „Tribuna opiniilor diferite" transmis de CCTV este urmărit cu atât de viu interes de telespectatori. Prelegerile susţinute de savanţi privind tălmăcirea unor lucrări clasice, îmbinând înţelepciunea gânditorilor antici cu societatea şi viaţa de astăzi, sunt savurate de publicul telespectator. Iar prelegerile reunite în volume şi tipărite sunt foarte căutate. De pildă, cartea ce reprezintă prelegerile profesorului Yi Zhongtian „Cum să savurăm Cronica celor trei regate" a fost săptămâni la rând capul de afiş în topul best seller. Iar cartea cu prelegerile profesoarei Yu Dan „Impresii despre Cugetări de Confucius" a creat pur şi simplu un record: au fost vândute în 40 de zile 1,50 milioane de exemplare. După opinia lui Yu Dan, publicul cititor simt nevoia de a găsi din cultura tradiţională căldura şi coordonata pentru viaţa şi personalitatea lor. Dumneasa a spus: (Banda 3)

„Prea multe şi mari schimbări se petrec în epoca noastră. Când nedumerirea, superficialitatea şi agitaţia din lumea sufletească a oamenilor înmulţesc, se impune necesitatea de reîntoarcere la ceva simplu, pur. Astfel, oamenilor începe să-le placă ceva de mare simplitate, dărnicie, căldură şi ceva necizelat precum rădăcina de iarbă. Cum trebuie să fie cultura noastră în secolul al 21-lea? După părerea mea, ea trebuie să aibă cea mai sănătoasă formă, anume multilaterală. Când civilizaţia occidentală este foarte populară, cultura noastră tradicţională trebuie de asemenea să se trezească. "

Deşi s-a format deja un val necesitatea sufletească a chinezilor de căutare şi rememorare a istoriei şi tradiţiei, totuşi în faţa unei realităţi a unei lumi deschise şi a unei culturi polivalente, cei aflaţi pe vârful acestui val, trebuie să-şi păstreze o stare de suflet calmă şi lucidă. Domnul Yuan Qingfeng, profesor de la Universitatea de Mass Medie din China, opinează că retrezirea actuală a culturii tradiţionale a Chinei constituie o reflectare a reevaluării acestei culturi, un fenomen ce apare inevitabil în procesul de evoluţie a societăţii chineze. El a relevat:

„Aceasta constituie o expresie a reevaluării lucrărilor antice. Asemenea reevaluare nu a apărut de ieri de azi, nici din 2006, nici din 2007, ci de la sfârşitul anilor 70 ai secolului trecut când au început reforma şi deschiderea spre exterior. Socotesc că acesta este un proces ce acoperă toată perioada de reformă şi deschidere, o mişcare susţinută ce serveşte actuala reformă socială, politică şi economică, ca şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei."

Acest savant mai spune că oamenii din orice epocă încearcă-şi caute rădăcina din cultura sa tradiţională. Pe când merg înainte, aruncă din când în când o privire spre drumul parcurs. Aşa este pentru viaţa unui om, pentru evoluţia unei naţiuni şi a unei culturi. O privire retrospectivă ne ajută să căpătăm, de la obârşie, forţa pentru mersul nostru înainte, şi să-ne întărim capacitatea de a asimila tot ce-i bun din alte culturi şi alte naţiuni.