Prezentator: În anii de după naşterea Chinei noi, odată cu evoluţia epocii, China şi-a remodelat de câteva ori structura instituţiilor guvernamentale. Reportera noastră, Li Xin, vă va face în continuare o prezentare succintă a reformei structurale a guvernului chinez în cei 59 de ani ai R.P. Chineze.

Li Xin: Acest interval de 59 de ani poate fi divizat în două etape: perioada economiei planificate şi cea a economiei de piaţă. Profesorul Mao Shoulong de la Universitatea Poporului din China opinează că în perioada economiei planificate, anterioară anului 1982, structura organizatorică a guvernului central al Chinei nu se prea deosebea de cea din ţările est-europene, adoptarea ei având drept referinţă modelul sovietic în scopul de a se efectua conducerea centralizată şi administraţia planificată directivă.

„Înainte de 1982 caracteristica structurii guvernului chinez o constituia faptul că toate treburile erau monopolizate de guvern. Un minister răspundea de o problemă. De pildă, când voiam să dezvoltăm industria, s-au constituit 7 ministere care răspundeau de diferite ramuri industriale. După aplicarea reformei şi deschiderii spre exterior, aceste ministere s-au transformat în companii."

Cu toate deficienţele, trebuie să recunoaştem că modelul de atunci a jucat un rol pozitiv pentru stabilizarea societăţii şi dezvoltare economiei chineze.

Spre sfârşitul anilor 70 ai secolului trecut China a depăşit perioada economiei planificate şi a început să se îndrepte treptat spre economia de piaţă. Structura guvernamentală a continuat să fie reglementată. Profesorul Mao Shoulong a spus:

„Reforma organizatorică a guvernului constă tocmai în reprofilarea atribuţiilor guvernului şi restructurarea instituţiilor sale pentru a se adapta cerinţelor economiei de piaţă. "

În ultimii 20 de ani şi mai bine, guvernul chinez a efectuat de 5 ori restructurarea instituţională a guvernului. Drept urmare s-a redus intervenţia guvernului asupra microeconomiei. Aceasta a pus o bază solidă pentru actuala restructurare a instituţiilor Consiliului de Stat, ce are drept trăsătură caracteristică constituirea unor „ministere mari".

Este necesar să luăm drept referinţă modelul practicat de alte ţări nu doar în întemeierea sistemului, dar şi în restructurarea sistemului guvernamental. Profesorul Wang Yukai de la Institutul Naţional de Educaţie şi Administraţie a relevat că de fapt o structură a guvernului central cu un număr de superministere mari a devenit opţiunea nu numai a ţărilor dezvoltate, dar şi a Rusiei şi multor ţări din Europa de Est, care se află într-o etapă de restructurare economică.

„Rusia are actualmente 17 mari instituţii ministeriale, aproape comparabile la acest capitol cu ţările occidentale."

Specialiştii subliniază că un guvern cu un număr mic de ministere mari reprezintă un important pas făcut în direcţia transformării guvernului chinez într-unul al serviciilor. În viitor, în conformitate cu cerinţele diferitelor servicii, va continua să se perfecţioneze sistemul instituţiilor publice. De aceea, fie introducerea modelului sovietic în prima etapă a republicii noastre populare, fie restructurarea organizatorică în anii reformei şi deschiderii, toate acestea au fost efectuate conform cerinţelor situaţiei şi vremurilor în schimbare în scopul de a conferi guvernului o poziţie adecvată în administrarea statului.

V-a relatat Li Xin de la RCI.