Potrivit statisticilor elaborate de revista britanică The Economist, preţurile la cereale pe piaţa mondială au crescut cu circa 30%, stabilind un nou record de după anul 1845. Unii analişti străini consideră că majorarea preţurilor la cereale pe piaţa mondială este motivată de importurile de cereale făcute de China. Pe de altă parte, experţii arată că producţia de cereale din China a crescut în ultimii ani, s-a menţinut un echilibru între cerere şi ofertă şi s-au majorat rezervele de cereale, motiv pentru care acuzaţia care se aduce Chinei în privinţa creşterii preţurilor nu are o bază reală.

Într-un interviu acordat recent unui corespondent chinez, asistentul directorului general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) şi reprezentantul acesteia din Asia şi zona Pacificului, doctorul He Changchui, a arătat că motivele care au determinat creşterea preţurilor la cereale sunt complexe. Afirmaţia că importurile substanţiale ale Chinei au determinat creşterea preţurilor de cereale nu este obiectivă.

Potrivit statisticilor, în primele 11 luni ale anului 2007, China a exportat 9.150.000 de tone de cereale şi a importat 1.450.000 de tone, deci exporturile au fost mai mari decât importurile. Ding Shengjun, expert în Direcţia de stat pentru cereale, a afirmat că în fiecare an China importă o cantitate de cereale pentru completarea sortimentelor cerealiere, aceasta fiind o tranzacţie normală în comerţul mondial cu cereale. Analizând motivele care au determinat creşterea preţurilor la cereale pe piaţa internaţională, Ding Shengjun a arătat:

„Majorarea preţurilor se datorează în principal calamităţilor naturale. Seceta rar întâlnită semnalată în Australia, seceta din America, frigul şi îngheţul din Europa au contribuit la reducerea considerabilă a producţiei cerealiere din unele ţări producătoare de cereale. Astfel, micşorarea producţiei, pe de o parte, şi creşterea consumului de cereale, pe de altă parte, au determinat reducerea rezervelor de cereale din lume la nivelul minim înregistrat în ultimii 30 de ani, creând o tensiune între cerere şi ofertă. Un alt factor care a influenţat creşterea preţurilor îl constituie majorarea preţurilor la petrol."

Citând raportul FAO, Ding Shengjun a arătat că SUA este cea mai mare ţara producătoare, exportatoare şi consumatoare de porumb din lume. Pentru reducerea dependenţei de importul de petrol şi obţinerea energiei curate, Statele Unite au investit o sumă uriaşă pentru producerea combustibilului de etanol având la bază porumbul. Datele arată că în anul 2007 SUA a folosit o treime din producţia sa de porumb pentru producerea acestui tip de combustibil, fapt ce a contribuit în mare măsură la reducerea volumului exporturilor de porumb şi creşterea preţurilor la cereale.

De menţionat că în ultimii ani producţia de cereale din China a crescut continuu. S-a menţinut un echilibru între cerere şi ofertă şi au crescut rezervele de cereale. Producţia de cereale din anul 2007 a fost de peste 500 de milioane de tone iar rezervele de cereale constituie peste 35% din volumul de consum anual din întreaga ţară, fiind superior limitei de siguranţă de 17-18% stabilită de FAO. În plus, procentul de aprovizionare a Chinei cu cereale din propria producţie se menţine permanent la peste 95%. Ding Shengjun a afirmat că China este un motor eficient pentru siguranţa cerealelor din lume :

„China dispune de mai puţin de 9% din terenurile arabile din lume, dar hrăneşte 22% din populaţia mondială. Aceasta este una din contribuţiile aduse la securitatea cerealelor din lume. În ultimii 2 ani, ţara noastră a redus importurile de cereale şi a mărit exporturile de cereale. China nu este doar o ţară importatoare de cereale, ci şi una exportatoare de cereale."