Dragi prieteni, la microfon Lin. Etnia tibetană din Podişul Qinghai-Tibet au o cultură strălucită şi un bogat tezaur artistic. Arta tibetană „Regong" din judeţul Tongren, district autonom al tibetanilor Huangnan din provincia Qinghai este una dintre cele mai populare şcoli de artă. „Regong" este o artă tradiţională cu o pronunţată influenţă religioasă budistă tibetană exprimată prin desene budiste şi sculpturi de figuri umane. Această artă are o istorie de peste 700 de ani. Datorită faptului că zonei în care se afă judeţul Tongren i se spune, în limba tibetană, Regong, arta populară exprimată prin desene şi sculpturi ale figurilor budiste a fost denumită „Arta Regong." În cadrul rubricii noastre de astăzi consacrată minorităţilor naţionale vom face cunoştinţă cu câţiva maeştri ai acestei arte.

De-a lungul unei istorii de câteva sute de ani, în această localitate au fost mulţi artişti care realizau desene budiste, judeţul fiind considerat „locul de obârşie a pictorilor tibetani." Bao Yunzhang este un renumit pictor specializat în lucrările de tangka, componentă a artei Regong. Cuvântul „tangka" este o traducere fonetică din limba tibetană şi semnifică picturile realizate pe pânză, cânepă şi mătase. Fiecare tablou tangka are o lungime de circa un metru şi o lăţime de 80 de cm. Tematica acestora este inspirată din istoria, cultura, datinile şi obiceiurile tibetanilor. Sulurile tangka ce reprezintă icoane religioase constituie cea mai reprezentativă şi cu cea mai mare influenţă formă artistică din Regong. Domnul Bao ne-a spus că tangka presupune un proces foarte complicat de prelucrare. Toate vopselurile sunt obţinute din substanţe naturale ce rezistă foarte bine eroziunii timpului.

„La început se unge pânza cu ipsos, cu ajutorul unei pânze din bumbac şi apoi se netezeşte cu o piatră. Schiţa picturii se desenează cu creionul şi se pictează întrebuinţând cele 38 de culori rezultate din combinarea a 7 culori elementare. Apoi se accentuează conturul cu culori negre sau aurii. În cele din urmă se pictează ochii şi gura figurinelor budiste. Aşa se face un tablou tangka." 

După experienţa lui Bao Yunzhang, un bun tablou tangka necesită o muncă de peste un an de zile şi se poate păstra câteva sute de ani. Unele lucrări tangka aflate în conservare în palatul Potala din Lahsa, reşedinţa Regiunii Autonome Tibet, au o istorie de 500-600 de ani.

Lucrările tangka abordează multe teme – religie, politică, cultură şi medicină. În trecut, lucrările tangka erau dispuse pe pereţii templelor budiste sau în casele credincioşilor. În ultimii ani, ca lucrări reprezentative ale artei Regong, tangka a devenit tot mai cunoscută şi s-a răspândit în mai multe localităţi. Şi în unele state de religie budistă, precum Nepal şi Thailanda, se pot întâlni lucrări Tangka. Unele picturi au fost expuse la expoziţii din New York şi Paris, bucurându-se de mare apreciere şi interes. Maestrul Regong din judeţul Tongren, domnul Xihedao, a făcut demonstraţii de pictură tangka, la Paris, pentru artişti francezi. Iată cum apreciază el valoarea artistică a lucrărilor tangka:

„Acestea reprezintă o artă specifică datorită tematicii, conţinutului, materialelor folosite şi procedurilor de confecţionare. Deşi marea majoritate a tablourilor tangka au teme religioase acestea constituie, totuşi, căutarea de către oameni a armoniei, sănătăţii şi unităţii."

Satul Wutunxiasi este unul dintre locurile de obârşie a artei Regong unde s-au afirmat mulţi artişti de tangka. Aici am cunoscut un tânăr artist, Tsering Damzhub.

„Mă numesc Tsering Damzhub. Am 28 de ani şi am început să învăţ tehnica de confecţionare a tablourilor tangka de la 7 ani, de la călugărul Puhua din satul nostru. Acum am propriul meu atelier de tangka."

Intrând în casa lui Tsering Damzhub, construită din lemn de pin, am fost învăluiţi de un miros plăcut de răşină. Într-una dintre încăperi am văzut multe tablouri tangka agăţate pe pereţi. Tânărul ne spune că nu aici este atelierul, realizarea lucrărilor tangka necesitând linişte pentru că ispiraţia nu poate fi întreruptă.

Cel dintâi maestru în această artă este unchiul său mai mare. De asemenea, tatăl şi vărul lui se ocupă cu realizarea tablourilor tangka. Familia lui se îndeletniceşte de mulţi ani cu această artă. Tsering Damzhub a realizat singur o lucrare tangka la numai 15 ani.

În judeţul Tongren sunt mulţi asemenea lui Tsering Damzhub şi sunt multe familii care se ocupă cu realizarea tablourilor tangka.

Tehnicile de confecţionare a tablourilor tangka se însuşesc prin ucenicie sau din familie. Sunt şi persoane care au învăţat de la călugări. Aceste metode au asigurat continuitatea acestei arte tradiţionale. Odată cu deschiderea zonei şi această artă poate beneficia de tendinţa de industrializare şi internaţionalizare. În ultimii ani, guvernul provincial a decis predarea de cursuri pentru învăţarea tehnicii tangka la o şcoală elementară din judeţul Tongren. Unul dintre profesori predă la această şcoală de 9 ani. El ne spune:

„Predau în principal arta Regong. În fiecare săptămână am două ore pentru fiecare grupă, de la clasa a 4-a la clasa a 6-a. Îi învăţ pe copii să facă schiţe, să contureze, să pregătească pânza şi să combine vopselurile în diferite culori."

În momentul de faţă, în judeţul Tongren sunt peste 2.000 de artişti tangka, cifra nu include, însă, numărul celor care efectuează cursul de formare. A fost înfiinţată şi o companie pentru această artă pentru ca tangka să devină şi o marcă culturală, iar unii artişti au înfiinţat o asociaţie pentru a exploata valoarile artistice şi comerciale ale tablourilor tangka. Tangka a devenit în prezent o carte de vizită a provinciei Qinghai. Arta Regong, de o mare bogăţie artistică, a căpătat o nouă vitalitate.

Dragi prieteni, în ediţia de astăzi a rubricii noastre consacrate minorităţilor naţionale v-am făcut cunoştiinţă cu câţiva maeştri de Regong din judeţul Tongren, provincia Qinghai. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă spune la revedere pe săptămâna viitoare!