Aici, Radio China Internaţional! În cele ce urmează ascultaţi rubrica (Semnal: Viaţa culturală)

În ediţia de astăzi a rubricii noastre vă facem cunoscut cu Ji Xianlin, mare specialist în orientalistică din ţara noastră.

În octombrie 2006 Asociaţia Traducătorilor din China a acordat celebrului tălmăcitor şi pedagog Ji Xianlin, în vârstă de 95 de ani, Premiul pentru Întreaga Carieră ca semn de recunoaştere a distinselor sale contribuţii aduse la promovara schimburilor culturale dintre China şi străinătate, mai ales la tălmăcirea unor opere esenţiale din sanscrită şi alte limbi.

De origine din provincia estică a Chinei, Shandong, Ji Xianlin s-a născut în 1911 într-o familie de ţărani săraci. La vârsta de 19 ani a fost admis simultan în cele două universităţi prestigioase ale vremii – Beida şi Qinghua. Din cauza marii pasiuni faţă de limbile şi culturile din Occident, Ji Xianlin a optat pentru Facultatea de Literaturi Europene a Universităţii Qinghua. Când avea 24 de ani, Ji Xianlin a fost selecţionat şi trimis la specializare la Universitatea Goettingen din Germania, având drept profesori pe Ernst Waldschmidt şi Emile Sieg. Cei 10 ani de studii în Germania aveau să-i schimbe radical viaţa lui Ji Xianlin, punându-i o bază solidă pentru viitoarele sale cercetări de orientalistică.

Societatea pentru Dunhuang-trufanologie din China este o instituţie profilată pe studierea culturii şi limbilor antice din Asia centrală şi de vest, al cărei fondator şi preşedinte de mai mulţi ani a fost chiar Ji Xianlin. Secretarul general al Societăţii, profesorul Chai Jianhong, ne spunea: (Banda 1)

„E greu să găseşti în ţara noastră vreo doi, trei care şi-au însuşit limba toharică. Când era în Germania, Ji Xianlin a făcut eforturi extraordinare, ajungând un mare expert în această limbă. Demne de preţuit sunt şi rezultatele obţinute de Ji Xianlin în tălmăcirile din literatura antică a Indiei. În ce priveşte cercetarea, a pornit de la schimburile culturale chino-indiene din antichitate şi apoi a extins cercetarea la schimburile culturale dintre Orient şi Occident, obţinând rezultate de neegalat."

În cartea „10 ani în Germania", ce i-a apărut în 2004, Ji Xianlin a mărturisit că avea un vis, anume să poată citi şi înţelege cărţi scrise în limbi care au avut cândva o istorie glorioasă. De aceea, a ales şi a studiat în Germania limba sanscrită şi limba pali, concomitent cu studierea lingvisticii engleze şi slave.

În 1941 Ji Xianlin a obţinut titlul de doctor, dar din cauza războiului nu a putut decât să rămână la Universitatea Goettingen pentru continuarea cercetărilor. Abia în 1945 a reuşit să se întoarcă în ţară, devenind profesor la Universitatea Beijing. Facultatea de Limbi Orientale din cadrul acestei universităţii, fondată de Ji Xianlin ca bază de cercetări orientalistice, a pregătit de-a lungul anilor pentru China peste 6000 de specialişti în domeniu, inclusiv peste 30 de ambasadori chinezi acreditaţi în diferite ţări. Ji Xianlin a continuat să predea pentru studenţi până la vârsta de 85 de ani.

Traducerile semnate de Ji Xianlin se referă în principal la opere reprezentative din limba arhaică din India, sanscrită, limba toharică, sutre budiste şi lucrări despre istoria şi cultura indiană. A tradus mai multe dintre aceste lucrări din limbile amintite nu numai în chineză, dar şi în engleză. De asemenea au apărut sub semnatura lui inconfundabilă multe versiuni ale prozelor reprezentative germane. La ceremonia de decernare a premiului menţionat care-i onora cariera, Guo Xiaoyong, vicepreşedinte al Asociaţiei Traducătorilor Chinezi, l-a apreciat pe profesorul Ji Xianlin ca una din cele mai distinse personalităţi ale culturii, un savant enciclopedist care cunoaşte foarte bine atât cultura chineză cât şi cea orientală şi europeană.

„Profesorul Ji Xianlin şi-a consacrat toată viaţa activităţii didactice şi de cercetare şi a adus contribuţii greu de egalat la construirea unei punţi de legătură între cultura orientală şi cea europeană, fiind un model pilduitor pentru toţi profesorii şi intelectualii chinezi. Premiul onorific ce i-a fost conferit are menirea de a-i confirma realizările cu totul excepţionale, spiritul de totală dăruire şi atitudinea riguroasă în cercetare ştiinţifică."

Un exemplu în acest sens este cartea sa „Istoria fabricării zahărului", o lucrare monumentală de circa o mie de pagini, apărută în 1998 la capătul eforturilor depuse de mai mulţi ani, răstimp în care a cercetat documente scrise în peste 10 limbi din istoria naţională şi din cea locală, atât din China cât şi din diferite alte ţări. Prin acest subiect neînsemnat în aparenţ㠖 evoluţia de la origini până în contemporaneitate a tehnologiei de fabricare a zahărului –, cartea lui Ji Xianlin reflectă în mod viu, dar şi panoramic evoluţia schimburilor culturale dintre China şi alte ţări.

Cu toate realizările sale, Ji Xianlin rămâne un om simplu şi modest. În amurgul vieţii, pe lângă 11 monografii ştiinţifice apărute până acum, a scris numeroase proze scurte foarte îndrăgite de publicul cititor. Ciclul în 24 de volume „Ji Xianlin – opere alese" apărut nu de mult a fost laureat cu Premiul Naţional pentru cea Mai Bună Apariţie Editorială din China.

Vestea despre Premiul onorific ce i-a fost conferit l-a găsit pe profesorul Ji Xianlin în convalescenţă la spital. Venerabilul profesor ne-a spus:

„Cultura noastră s-a dezvoltat timp de 5 milenii fără întrerupere. Socotesc că pentru aceasta traducerea a avut şi continuă să aibă un rol aparte. Însăşi istoria poate fi observată şi prin traduceri, care îi poate transfuza mereu sânge proaspăt. Deşi ca traducător nu am făcut mare lucru în acest domeniu, mi s-a acordat premiul onorific. Mai e puţin o să fiu şi un centenar. Sper şi sunt convins că voi mai lucra încă 10 ani."

Şi noi sperăm şi îi urăm savantului viaţă lungă.

Cu aceasta am încheiat ediţia de astăzi a rubricii „Viaţa culturală".