Yading este încă un loc sacru pentru tibetani. Mulţi pelerini vin anual aici nu numai pentru că locul este frumos şi nepoluat şi pentru că se recuperează aici liniştea sufletească. Rezervaţia este situată în prefectura Daocheng din creierii munţilor, la o altitudine variind de la 2.000 la 6.000 m. Datorită existenţei unei diferenţe mari de altitudine, aici se întâlneşte o diversitate bogată geografică şi geomofologică. Ţinutul Daocheng are un pronunţat caracter tibetan. Oriunde îţi arunci privirea, poţi vedea 

Dacă vreţi să ajungeţi în rezervaţia Yading, trebuie să parcurgeţi întâi cu maşina 83 km de la Daocheng la Yading şi să mergeţi călare până în rezervaţie. În ce priveşte numele acesteia, ghidul nostru ne relevă că pe o suprafaţă de 1.344 km se găseşte numai un singur sat. De aceea rezervaţia a luat numele satului, Yading.

Datorită condiţiilor geologice, geomorfologice şi climatice specifice din rezervaţia de 560 kmp, ecosistemul local este păstrat în starea sa iniţială. Rezervaţia Yading a luat fiinţă în decembrie 1997, a devenit în 2001 una prioritar protejată de stat şi a fost inclusă în iulie 2003 în programul ONU Omul şi biosfera.

Yading înseamnă în tibetană „Locul Însorit". Zona cea mai frumoasă a rezervaţiei o constituie muntele înzăpezit Sanhuzhu, cel de-al 11-lea loc sacru prin importanţă dintre cele 24 ale budismului tibetan. Ghidul nostru ne spune că cele 3 vârfuri principale ale muntelui reprezintă trupul, vorbele şi gândurile lui Buddha. Mulţi credincioşi budişti vin la muntele Sanhuzhu din provinciile limitrofe datorită locului său aparte în budism.

Înainte de a intra în rezervaţie ne-am cazat la comuna Riwa. Am urcat călare a doua zi dimineaţă pe munte şi am ajuns în satul Yading după 7 ore. De-a lungul drumului către sat am văzut multe pietre mici cu inscripţii. Ghidul ne spune că pe fiecare piatră se scriu de obicei 6 caractere. Fiecare întruchipează o suferinţă. Pelerinii le-au scris pentru a scăpa de suferinţele lor. Un râu curge pe lângă drum. Apa din acesta provine din zăpada topită şi curge necontenit tot anul.

Un turist pe care l-am întâlnit pe drum ne-a mărturisit că deşi se simţea obosit, îi plăcea totuşi să meargă călare pentru că putea admira mai bine priveliştile. Mărturisea că se simte foarte bine în rezervaţie fiindcă este linişte.

Turiştii care au fost în rezervaţia Yading ştiu că mijlocul de transport cel mai important este calul. Acesta este mânat de un localnic tibetan, care ajută şi la transportul rucsacului. Oamenii sunt foarte generoşi. Când se făceau pauze, ne ofereau mâncăruri preparate în casă. Ghidul nostru, un tânăr de 24 ani, ne spune că se numeşte Nima şi a fost păstor.

Pe lângă cele 3 vârfuri sacre, sunt şi alte obiective interesante, precum Luorong. Acesta este un loc de cazare pe o păşune alpină. Dacă veniţi în mai şi iunie, veţi vedea probabil vulturi zburând deasupra păşunii.

Ghidul nostru ne spune că cu ani în urmă localnicii se ocupau în principal de agricultură. Dar începând din 1999, atunci când s-a înfiinţat administraţia rezervaţiei Yading, mulţi s-au angajat în turism. Numărul turiştilor din 1999 a depăşit 500, în 2.000 au fost bine de 1.000, iar cei veniţi în 2002 au ajuns la 16.000. În prezent cei mai mulţi turişti sunt tineri fiindcă infrastructura din zonă este cam slabă. Pentru asigurarea unei calităţi mai bune a serviciilor, numărul turiştilor este limitat la 800-1000 de persoane într-o zi.

Dragi prieteni, vizita la Uultima Shangrila—rezervaţia Yading – se încheie aici. Realizatoarea şi prezentatoarea Zhang Xue vă mulţumeşte pentru atenţie. La revedere.