Bună seara, dragi ascultători! La microfon, Zhang Xue. În provincia Sichuan din sud-vestul țării noastre se află un sat renumit prin sătenii care se pricep foarte bine să scrie poezii. Astăzi vom merge acolo pentru a-i cunoaște.
Acesta este un cântec local. Interpretul se numește Zeng Mingfang, un bătrân de 72 ani din satul Flori de Piersic, din suburbiile orașului Chengdu, capitala provinciei Sichuan. Satul este supranumit de turiști „satul poeților". Se spune că în urmă cu peste 70 de ani, într-o primăvară, un țăran numit Jin Xitian și-a adunat consătenii la o ședință în timpul căreia fiecare sătean a scris poezii în care își exprima dorința de a obține recolte bune și aprecieri pentru frumoasa viață rurală. De atunci, această adunare a devenit petrecerea preferată a sătenilor.
Pentru a vizita satul, turiștii trebuie să urce întâi pe muntele Longquan, fiindcă satul se află chiar în vârful acestuia. Primăvara, pe tot muntele înfloresc flori roz, de piersic. Datorită situării satului sus pe munte, florile de aici înfloresc mai târziu decât cele de jos. Astfel, atunci când florile din satele de mai jos sunt ofilite, cele din satul nostru sunt în plină perioadă de înflorire. Numele satului vine chiar de la florile acestea frumoase. Mergând pe un drum care șerpuiește până în vârful muntelui, veți întâlni un sat cu rânduri de case aliniate frumos. Dacă veți privi cu atenție aceste case, pe praguri și pereți veți observa că sunt scrise multe versuri compuse de renumiți poeți chinezi, străini și chiar de săteni.
Intrând într-o curte oarecare, este foarte probabil să vă întâlniți cu sătenii aflați în plin concurs de compunere a poeziilor. În acest sat, tuturor, chiar și bătrânilor și copiilor, le place foarte mult să scrie poezii. Când au timp liber, oamenii se adună pentru a rosti propriile creații și pentru a face schimburi de păreri privind conținutul acestora. Poeziile compuse de țărani manifestă o sinceritate și o înțelepciune deosebită.
Sătenii ne spun că poeziile lor sunt apreciate de turiști. Mulți oameni vin în sat chiar și în extrasezon. De asemenea, aici vin și mulți poeți chinezi care organizează simpozioane pe teme de literatură, în timp ce sătenii organizează și ei, în fiecare an, multe manifestări culturale. Primarul satului, Wei Ping, ne vorbește despre tradiția artei poetice din satul Flori de Piersic:
„Consider că nu orice meleag este potrivit pentru cultivarea artei poetice, ci numai cele cu flori de piersic, pentru că floarea de piersic are încă din antichitate o legătură strânsă cu originea poeziei. Pe de altă parte, consătenii mei sunt de naționalitate Kejia, o etnie care are în sânge un fir poetic. În al treilea rând, localitatea noastră este foarte aproape de oraș, fapt care înlesnește dezvoltarea turismului rural, iar acesta duce la combinarea poeziei cu specificul local."
Primăria satului Flori de Piersic a înființat o bibliotecă cu poezii și o adresă pe Internet denumită „Forumul Satului Poeților din China." Asociația Poeților din China a numit satul „Meleagul cunoscut pentru poezia rurală chineză." Recent a fost publicat volumul „300 poezii din satul Flori de Piersic", o lucrare ce cuprinde creațiile poeților-țărani din sat. Un responsabil din sectorul culturii menționează:
„Istoria de cultivare a piersicului din localitatea noastră depășește 2.000 ani, perioadă echivalentă cu istoria existenței celei mai vechi cărți de poezii din China, „Cartea odelor". Oamenilor de aici le place să cânte și să compună poezii."
Lei Jianying, o voluntară care a absolvit facultatea în anul 2005, a venit să lucreze în satul Flori de Piersic. Ea este foarte impresionată de atmosfera poetică locală și a început să scrie poezii în timpul liber pentru a-și manifesta atașamentul față de această localitate.
Florile de piersic nu numai că îmbogățesc frumoasele priveliști naturale locale, dar și constituie muza țăranilor pentru compunerea poeziilor. Dacă vă interesează toate acestea, vă invit să veniți în satul Flori de Piersic, să admirați florile de piersic și să trăiți atmosfera specifică a localității. La revedere pe săptămâna viitoare!
|