
Bună seara, dragi ascultători! La microfon, Zhang Xue. În provincia Sichuan din sud-vestul ţării noastre se află un sat renumit prin sătenii care se pricep foarte bine să scrie poezii. Astăzi vom merge acolo pentru a-i cunoaşte.
Acesta este un cântec local. Interpretul se numeşte Zeng Mingfang, un bătrân de 72 ani din satul Flori de Piersic, din suburbiile oraşului Chengdu, capitala provinciei Sichuan. Satul este supranumit de turişti „satul poeţilor". Se spune că în urmă cu peste 70 de ani, într-o primăvară, un ţăran numit Jin Xitian şi-a adunat consătenii la o şedinţă în timpul căreia fiecare sătean a scris poezii în care îşi exprima dorinţa de a obţine recolte bune şi aprecieri pentru frumoasa viaţă rurală. De atunci, această adunare a devenit petrecerea preferată a sătenilor.

Pentru a vizita satul, turiştii trebuie să urce întâi pe muntele Longquan, fiindcă satul se află chiar în vârful acestuia. Primăvara, pe tot muntele înfloresc flori roz, de piersic. Datorită situării satului sus pe munte, florile de aici înfloresc mai târziu decât cele de jos. Astfel, atunci când florile din satele de mai jos sunt ofilite, cele din satul nostru sunt în plină perioadă de înflorire. Numele satului vine chiar de la florile acestea frumoase. Mergând pe un drum care şerpuieşte până în vârful muntelui, veţi întâlni un sat cu rânduri de case aliniate frumos. Dacă veţi privi cu atenţie aceste case, pe praguri şi pereţi veţi observa că sunt scrise multe versuri compuse de renumiţi poeţi chinezi, străini şi chiar de săteni.
Intrând într-o curte oarecare, este foarte probabil să vă întâlniţi cu sătenii aflaţi în plin concurs de compunere a poeziilor. În acest sat, tuturor, chiar şi bătrânilor şi copiilor, le place foarte mult să scrie poezii. Când au timp liber, oamenii se adună pentru a rosti propriile creaţii şi pentru a face schimburi de păreri privind conţinutul acestora. Poeziile compuse de ţărani manifestă o sinceritate şi o înţelepciune deosebită.
Sătenii ne spun că poeziile lor sunt apreciate de turişti. Mulţi oameni vin în sat chiar şi în extrasezon. De asemenea, aici vin şi mulţi poeţi chinezi care organizează simpozioane pe teme de literatură, în timp ce sătenii organizează şi ei, în fiecare an, multe manifestări culturale. Primarul satului, Wei Ping, ne vorbeşte despre tradiţia artei poetice din satul Flori de Piersic:

„Consider că nu orice meleag este potrivit pentru cultivarea artei poetice, ci numai cele cu flori de piersic, pentru că floarea de piersic are încă din antichitate o legătură strânsă cu originea poeziei. Pe de altă parte, consătenii mei sunt de naţionalitate Kejia, o etnie care are în sânge un fir poetic. În al treilea rând, localitatea noastră este foarte aproape de oraş, fapt care înlesneşte dezvoltarea turismului rural, iar acesta duce la combinarea poeziei cu specificul local."
Primăria satului Flori de Piersic a înfiinţat o bibliotecă cu poezii şi o adresă pe Internet denumită „Forumul Satului Poeţilor din China." Asociaţia Poeţilor din China a numit satul „Meleagul cunoscut pentru poezia rurală chineză." Recent a fost publicat volumul „300 poezii din satul Flori de Piersic", o lucrare ce cuprinde creaţiile poeţilor-ţărani din sat. Un responsabil din sectorul culturii menţionează:
„Istoria de cultivare a piersicului din localitatea noastră depăşeşte 2.000 ani, perioadă echivalentă cu istoria existenţei celei mai vechi cărţi de poezii din China, „Cartea odelor". Oamenilor de aici le place să cânte şi să compună poezii."

Lei Jianying, o voluntară care a absolvit facultatea în anul 2005, a venit să lucreze în satul Flori de Piersic. Ea este foarte impresionată de atmosfera poetică locală şi a început să scrie poezii în timpul liber pentru a-şi manifesta ataşamentul faţă de această localitate.
Florile de piersic nu numai că îmbogăţesc frumoasele privelişti naturale locale, dar şi constituie muza ţăranilor pentru compunerea poeziilor. Dacă vă interesează toate acestea, vă invit să veniţi în satul Flori de Piersic, să admiraţi florile de piersic şi să trăiţi atmosfera specifică a localităţii. La revedere pe săptămâna viitoare!
|