Bună seara, dragi prieteni şi bun găsit la o nouă ediţie a rubricii „Puntea Prieteniei". La microfon, Wang Hong.

La 30 noiembrie, Ambasada României în R.P. Chineză a oferit o recepţie cu ocazia Zilei Naţionale a României, la hotelul Hilton din Beijing. Au fost prezenţi ambasadori străini acreditaţi la Beijing, diplomaţi şi personalităţi chineze şi străine din domeniile politic şi cultural implicaţi pe relaţia cu România. Prietenii vechi şi noi au petrecut împreună această sărbătoare, sala mare a hotelului dovedindu-se a fi neîncăpătoare.

2007 a fost un an plin de vigoare în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi România. Într-un interviu recent acordat redacţiei române a postului Radio China Internaţional, domnul ambasador Viorel Isticioaia a amintit câteva repere ale dezvoltării relaţiilor de prietenie şi cooperare între cele două ţări.

La 1 ianuarie anul 2007 România a aderat la UE, eveniment care, potrivit domnului ambasador, a oferit o nouă platformă de schimburi, de dialog şi de relaţii bilaterale

„...în primul rând pentru faptul că majoritatea delegaţiilor care au mers în România au trecut şi prin alte state membre ale Uniunii Europene. Nu e numai un fapt, să spunem, fizic de organizare a deplasări,i de economie financiară. Este mult mai semnificativ. Este faptul că atunci când se desenează proiectul unui turneu de vizite într-o anumită regiune instituţiile chineze îşi gândesc agenda de dialog, de cooperare, integrând un număr de proiecte relevante pentru acea regiune şi ne-am bucura foarte tare să vedem că, pentru partea chineză, relaţia cu România se integrează în ansamblul mai larg al relaţiior cu UE... În al doilea rând, aş spune că important este modul în care noi înţelegem această identitate nouă, ca români, este o dublă identitate, de români şi europeni în contextul participării noastre la UE, vizavi de ceea ce putem aduce nou pentru prietenii chinezi."

Această platformă a adăugat un conţinut nou relaţiilor tradiţionale între ţările noastre, după cum a remarcat domnul ambasador.

„Deci pot să spun că am simţit, la foarte scurt timp de la intrarea României în UE, că agenda bilaterală care a fost întotdeauna interesantă, dinamică, a urcat o nouă treaptă, cum spun chinezii, a urcat pe un alt palier de un interes mai larg. Ea se integrează unei agende regionale, ea răspunde foarte bine modului în care China este acum un actor important pe plan regional şi extrem de interesant în relaţia cu UE, iar România participă la această intrare a Chinei într-o nouă fază a agendei sale de cooperare cu mai mulţi parteneri, cu întreaga entitate economică şi politică a UE, iar România este un partener care contribuie la îmbogăţirea acestei agende. Deci este o îmbogăţire în ambele sensuri: agenda bilaterală s-a îmbogăţit, agenda Chinei în relaţia multilaterală concepută cu UE are şi o parte de input, de aport, de îmbogăţire a relaţiei bilaterale."

Pe lângă noua platformă de schimburi şi dialog, domnul ambasador a prezentat şi o altă caracteristică importantă a actualelor relaţii bilaterale.

„Forţele cele mai dinamice, care împingă înainte, care modelează cursul de fond al relaţiile noastre sunt cele care provin din două sectoare extrem de importante ale societăţii noastre, atât în China cât şi în România, şi anume întreprinderile mici şi mijlocii, administraţiile locale."

În anul 2007 au fost două vizite la nivel înalt care au consolidat relaţiile tradiţionale de prietenie între ţările noastre şi au deschis noi orizonturi de cooperare.

„Anul acesta a fost marcat de două momente, aş spune foarte bune, odată pentru că a fost vizita preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Bogdan Olteanu, imediat după sesiunea Adunării Naţionale... Prima delegaţie străină invitată şi primită de preşedintele Adunării Naţionale, Wu Bangguo, a fost cea condusă de domnul preşedinte (al Camerei Deputaţilor) Olteanu, cu reprezentanţi din cele mai importante partide politice din Parlamentul României, din Camera Deputaţilor şi, bineînţeles, răspuns la vizita de acum 2 ani a domnului preşedinte Wu Bangguo care de asemenea a fost însoţit de un număr important de parlamentari şi oameni de afaceri. Aş spune că aceasta a dovedit o dată în plus că între cele două structuri parlamentare s-a încetăţenit o relaţie de dialog extrem de semnificativ... În agenda de vizite la nivel înalt din anul acesta au fost şi unele care au deschis zone încă insuficient de explorate pentru cooperarea bilaterală şi aş adăuga, alături de vizita domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, vizita pe care domnul vicepremier Hui Liangyu, a făcut-o în România, tot în primăvară, pentru că domnia sa coordonează unul din importantele domenii ale economiei chineze, agricultura, şi care de-o manieră tot mai vizibilă a devenit un domeniu de cooperare cu foarte multe state din zonele din vecinătatea geografică a României. Acest subiect a fost, după cunoştinţa mea, abordat şi la Bucureşti şi aşteptăm cu foarte mult interes să vedem că ele se regăsesc prin proiecte concrete în agenda de cooperare româno-chineză, deci că a fost o vizită importantă pentru că a semnalat acest potenţial existent în domeniul agriculturii. Avem deja câteva domenii în care firmele chineze au făcut cereri de ofertă şi avem câteva companii din zona Ardealului care au răspuns cu oferte extrem de interesante şi sunt convins că aici se vor închega câteva contracte interesante pentru exportul românesc către China."

În acest an s-au desfăşurat, din ambele părţi, un număr semnificativ de misiuni economice în cele două ţări, oferind oportunităţi oamenilor de afaceri chinezi şi români de a căuta parteneri în domeniile de interes.

„În perioada ultimelor 5, 6 luni au fost 6 misiuni economice, mai mari sau mai mici, din România în China, 3 dintre ele organizate cu susinerea financiară din partea guvernului României, susţinute de către Ministerul Comerţului, departamentul comerţului exterior şi care au participat la târgurile din China, de exemplu cel de la Changchun, din provincia Jilin, la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie."

Un moment foarte important în evoluţia relaţiilor comerciale bilaterale îl constituie redeschiderea liniei maritime Shanghai-Constanţa. Domnul ambasador ne-a declarat:

„Este foarte semnificativă pentru că asta înseamnă că atât importurile cât şi exporturile vor beneficia de facilităţi în domeniul transportului maritim cu costuri, bineînţeles, semnificativ reduse şi în acelaşi timp o periodicitate, regularitatea acestor transporturi urmând să dea un supliment de stabilitate schimburilor comerciale bilaterale."

Şi cooperarea din domeniul cultural a găsit unele expresii foarte variate şi interesante. Domnul ambasador ne-a enumerat:

„În luna mai, tradiţional în Beijing, se organizează un festival al întâlnirilor culturale „Meet in Beijing", eveniment care aduce publicului din capitală o varietate extrem de semnificativă de formaţii artistice, de la cele folclorice la cele de dans modern sau cele legate de obiceiuri tradiţionale. Pe timpul acestei manifestări ne-au bucurat şi două formaţiuni folclorice din România care au prezentat spectacole nu numai la Beijing, dar au făcut un turneu şi în alte două localităţi din China. La fel, cred că în acelaşi moment s-a desfăşurat vizita preşedintelui Regiunii Autonome Tibet în România, însoţit şi de un turneu al unui ansamblu folcloric de dansuri şi cântece tibetane, semnificativ pentru acest moment. În luna mai a avut loc turneul formaţiei de teatru din Bucureşti, catedra de teatru UNESCO care se află în România a organizat un turneu împreună cu mai multe teatre din România, un turneu care a cuprins spectacole la Shanghai şi la Beijing, la academiile de teatru din Shanghai şi Beijing şi au prezentat câte trei piese în cele două oraşe, bucurându-se de un succes extraordinar... Noi am adus expoziţia de prezentare a Sibiului, capitală europeană anul acesta, pe care am deschis-o la Muzeul Jintai din parcul Chaoyang, în luna mai... ...trebuie să amintesc şi de faptul că, probabil în aceste zile, va fi inaugurat primul Institut Confucius la Sibiu..."

Pe lângă proiecte politice, economice şi culturale, cooperarea între armatele celor două ţări reprezintă o componentă importantă a relaţiilor dintre cele două ţări. Domnul ataşat militar Cristian Dobre ne-a vorbit despre cooperarea bilaterală în domeniul militar.

„În ultimul an au existat o serie de activităţi care demonstrează faptul că relaţia dintre armata R. P. Chineze şi armata română merg într-o direcţie ascendentă. Au fost schimburi la nivel înalt dar şi la nivele operaţionale. Toate acestea arată că între armatele noastre există o bună colaborare. Au fost multe delegaţii în România şi conducerea armatei române apreciază foarte mult nivelul de pregătire al ofiţerilor chinezi. De asemenea, în R.P. Chineză au venit delegaţii ale Universităţii Naţionale de Apărare, ale comandamentului logistic, precum şi delegaţii care au avut discuţii cu colegii de la Institutul de Studii Strategice. De asemenea, până la sfârşitul anului urmează să mai vină încă o delegaţie foarte importantă a armatei române. Este vorba de comandantul forţelor terestre din România. Înainte de această vizită extrem de importantă, unul dintre conducătorii din statul major al forţelor terestre a participat la un exerciţiu organizat de armata chineză în calitate de invitat şi observator. ... Dumnealui a fost foarte impresionat de nivelul deosebit al pregătirii Armatei Populare de Eliberare."

Stimaţi ascultători, cu aceasta am încheiat ediţia de astăzi a rubricii noastre. Realizatoarea şi prezentatoarea Wang Hong vă doreşte o seară plăcută!