Despre CRIRedacția noastră
China Radio International
Ştiri interne
Ştiri externe
  Cultură chineză
  Ştiinţă, învăţământ şi sănătate
  Puntea prieteniei

Social

Noi și mediu

Economic

Sport

Naționalități din China

Turism în China

Bucătăria chineză
(GMT+08:00) 2007-11-08 17:02:59    
Prăpastia dintre generații

cri-1

Neînțelegeri între buunicul de 83 de ani și nepoata de 24 de ani.

 „Coabitarea nu e bună după părerea mea. Mai bine să se căsătorească înainte."

 „După o perioadă de trai împreună, atunci ne putem înțelege mai deplin!"

Să convingă pe tată sau pe fiică? E o dilemă pentru domnul Tian.

Mă gândesc în fiecare zi ce răspuns să-i dau tatălui meu, care mă tot bate la cap.

Destulă bătaie de cap... Ascultați ceva mai târziu „Prăpastia dintre generații", una dintre povestirile din cartierul Yongle.

Trebuie să-l liniștească pe tatăl său de 83 de ani și totodată să-i dea un sfat bun fiicei sale de 24 de ani. Îi înțelege pe amndoi, dar nu poate să convingă pe niciunul din ei. Căsătoria, angajarea într-un loc de muncă, îngrijirea părinților și treburile casnice fără sfârșit... El nu poate fi decât un mediator blând pentru toate acestea.

Aici Radio China Internațional. Ascultați în continuare altă povestire din seria celor despre cartierul Yongle. Astăzi „Prăpastia dintre generații". La microfon Chen Luping.

Bunicul Tian s-a sculat ca de obicei dis-de-dimineață. Ascultă radioul și face mișcări de înviorare. De când i-a murit soția, locuiește împreună cu familia fiului său.

Astăzi fața bunicului este înnegurată. Aproape un an după absolvirea facultății nepoata sa, Qingqing, continuă să stea acasă fără niciun loc de muncă după ce a renunțat la un serviciu la stat. Ce bine ar fi fost dacă nepoata ar fi lucrat într-o asemenea unitate de stat, un „castron de fier" (expresie în China care se referă la siguranța zilei de mâine). Dar tânăra disprețuiește un asemenea post. Va merge astăzi la o companie sud-coreeană pentru un interviu de angajare. Bătrânul nu poate să înțeleagă.

-Bunicul Tian: „O unitatede stat reprezintă un ‚castron de fier', fiind un post de muncă stabil. Văd că nu pot să intervin în treburile tinerilor."

„Castronul de fier", este un termen care lipsește din limbajul lui Qingqing. Scopul carierei sale este doar alegerea și concurența la un post de muncă.

-Nepoata Qingqing: „Tinerii trebuie să ambiționeze și să-și forțeze intrarea în lume. Realizarea valorii proprii reprezintă cel mai important lucru."

Care este sensul existenței? Bunicul Tian consideră că acesta este a servi poporul lucrând pentru stat. „Fetița asta alegând după posturi de muncă și refuzându-l pe cel de la stat, mai are dreptul să vorbească oare despre valorile vieții!?"

Să căutăm un arbitru. Bineînțeles fiul bunicului ar fi potrivit. Domnul Tian, în vârstă de 58 de ani, o înțelege pe fiica sa, dar nici nu vrea să-l supere pe tatăl lui. Ah! Ce să facă?

De fapt nu este un lucru complicat. Sociologul Jing Tiankui explică:

profesorul sociolog :"Transformarea sistemului planificat în cel de piață duce la schimbarea mentalității oamenilor privind alegerea unui loc de muncă. Un post înseamnă a trăi și a te dezvolta personal, având în centru interesul și profitul personale."

Profesorul Jing a relevat că ultimi 30 de ani de reformă și deschidere marchează o perioadă de tranziție din istoria Chinei. De la neadaptare se evoluează spre adaptare și participare activă. Înainte toate lucrurile se bazau pe planificare. În prezent chinezii, obișnuiți cu stabilitatea, sunt stimulați, treziți, însuflețiți de competitivitate. Valoarea proprie se demonstrează prin concurență.

Ziarul Guangming", analizând mentalitatea studenților la alegerea unui post de muncă, reflectată de câteva zeci de rapoarte de anchetă, arată că din anii 90 ai secolului trecut companiile și firmele cu capital străin au câștigat treptat afecțiunea studenților.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Biroul de Stat pentru Statistică din China, peste 60% dintre chestionați doreau să lucreze în întreprinderi cu capital străin, firme străine, instituții de stat, precum și companii cu tehnologii noi și avansate.

Dar problema este că bunicul este din vremea cea trecută și ține la subordonarea personalității față de colectivitate și stat. El a trăit o viață stabilă, fără schimbări. Vreți ca el, om de peste 80 de ani, să se schimbe? Imposibil! Lasă-l să mormăie. Nepoata nu-l ascultă, dar fiul său n-are de ales și-l ascultă. Pe fată o lasă cum vrea ea. Tatăl ei poate trece peste o astfel de barieră.

Deși e cam supărat, bunicul Tian dorește ca nepoata să obțină acest post de muncă. Pentru că salariul lunar ar fi de peste 5000 de yuani, mult mai mult decât pensia lui.

De fapt, și nepoata, cu toată încăpățânarea ei, ține de bunicul ei. Ea spune că cu salariul din prima lună o să-i cumpere bunicului un cadou.

Abia a rezolvat cu căutarea unui loc de muncă, dar nea Tian se confruntă cu o nouă problemă a fiicei lui.

Nenea Tian: „N-am încotro. Fata e mare și are socotelile ei. Dar bătrânul nu poate să înțeleagă lucrurile. Mă chinuiesc toată ziua cum să-i explic tatălui meu."

Lucrurile stau așa: Qingqing și prietenul ei vor să se căsătorească. Dar înainte de căsătorie au hotărât să trăiască împreună o perioadă ca să se cunoască mai bune.

Qingqing: „Căsătoria este un lucru foarte important pentru viața unui om. A te îndrăgosti este cu totul altceva decât a trăi împreună. Sigur că numai după o perioadă de stat împreună ne purtem cunoaște mai bine."

Explicațiile tinerilor pot fi acceptate de părinții lor, oameni trecuți de 50 de ani, dar nu și de bunicul Tian de 83 de ani. Pentru el căsătoria e hotărâtă de părinți. În cele din urmă a înțeles libertatea de alegere pentru căsătorie, dar nu poate accepta nicicum ideea coabitării. Qingqing știe bine că părerile ei pot fi exprimate numai când nu este de față bunicul pentru că ea cunoaște bine atitudinea bătrânului.

Bunicul Tian: „După părerea mea, coabitarea nu e un lucru bun. Trebuie mai întâi să se căsătorească."

Nenea Tian mai are de tras. Deși modul de gândire al copiilor îi pare acceptabil, nu este sigur că tinerii își vor putea rezolva bine problemele ivite după aceea. Față de disputa între „fetiță" și bunic, domnul Tian n-are de ales decât să încerce împace și capra și varza. Nici profesorul Jing Tiankui nu poate să-l ajute.

Profesorul Jing: „Semificația căsătoriei și procreației de acum este diferită de cea din trecut. Multe din opțiunile și practicile tinerilor de astăzi nu pot fi etichetate într-un singur cuvânt ‚corect'/ ‚incorect'. Acesta este un fenomen inevitabil."

Concepția despre căsătorie s-a schimbat. Pentru o parte dintre tineri, căutarea dragostei adevărate nu s-a schimbat, dar ei vor mai întâi să încerce dacă această dragoste poate rezista încercărilor vieții de toate zilele.

Uite așa au apărut în familia Tian păreri cu totul diferite privitoare la responsabilitate.

Bunicul Tian: „Tinerii nu au responsabilitate față de sine."

Qingqing: „Ceea ce facem este tocmai pentru a purta responsabilitatea pentru toată viața."

Aparteu bărbat: Ultimul recensământ național arată că coabitarea reprezintă un nou mod de viață al tinerilor din mediul urban. Procentul celor necăsătoriți care trăiesc în concubinaj crește cel mai mult la persoanele cu vârste între 20 și 29 de ani.

Aparteu femeie: Rezultatul sondajului efectuat în 2006 de firma de investigații Lingdian în șase orașe mari, cum sunt Beijing și Shanghai, arată că 80% din intervievați au încrederea în coabitare. Fenomenul își va menține o tendință de creștere.

Astfel spus, fiica nu numai că nu poate fi considerată capricioasă, dar ea dă dovadă de responsabiltate. Domnul Tian este într-o situație dificilă. Oricum nu se poate juca de-a coabitarea. Nu poate să rămână indiferent. Trebuie să discute serios cu fiica lui.

Dragi prieteni, în ediția de astăzi v-am vorbit despre supărările din familia Tian. Mâine vom continua la aceeași oră. Pentru că nepoata mai are și alte gânduri, bunicul, noi nemulțumiri, iar tatăl, zbucium. Prezentatoarea XXX vă mulțumește pentru atenție. Ne reîntâlnim mâine.

Pe aceeași tema