Stimaţi ascultători, la mijlocul lunii octombrie, la Bucureşti, a fost sărbătorită "Ziua culturii chineze", un eveniment organizat de Institutul de studii orientale şi Primăria Municipiului Bucureşti. Initiativa a aprţinut unor oameni de cultură, cercetători, profesori la Universitatea Bucureşti dar şi simpli admiratori ai culturii chineze.

Gazdele evenimentului au fost Renata Tatomir, director al Institutului de Studii Orientale şi Şerban Toader, sinolog cercetător la acelşi institut. După cum ne-a relatat doamna Tatomir, organizarea "Zilei Culturii chineze" la Bucureşti face parte dintr-un program mai amplu al Institutului, care are astfel ocazia să-şi prezinte preocupările în domeniu, să comunice tuturor celor interesaţi rezultatele cercetărilor întreprinse.

Invitat de onoare, însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei RP Chineze la Bucuresti, domnul Su Yanwen, a făcut referiri la o serie de aspecte specifice culturii chineze şi la efortul de promovare a acesteia pe plan internaţional. El a subliniat că această activitate va duce la o mai bună cunoaştere a culturii chineze şi a amintit cele mai importante momente din istoria schimburilor culturale dintre China şi restul lumii, începind cu perioada dinastiei Han… "când împăratul Wu (Han Wudi) l-a trimis pe Zhang Qian cu o misiune diplomatică în regiunile aflate la vest de China, misiune ce a inaugurat, practic, renumitul Drum al Mătăsii."

Referitor la relaţia cu Romania, Su Yanwen a spus: "Schimburile culturale dintre Romania şi China au o sursă îndepărtată. În cei 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări au fost foarte mulţi artişti români care au vizitat China şi au scris despre această ţară foarte multe cărţi şi articole. Sinologii români au tradus un mare număr de opere chineze clasice, moderne şi contemporane, între care "Visul din pavilionul roşu", "Pe malul apei", "Călătorie spre Soare-apune", "Întâmplări din lumea cărturarilor", precum şi opere ale scriitorilor contemporani. În acelaşi timp, mulţi artişti chinezi au vizitat Romania şi au tradus o serie de opere literare româneşti. România nu este o necunoscută în inima poporului chinez, marele poet Mihai Eminescu, scriitorul Mihail Sadoveanu, pictorul Nicolae Grigorescu sunt binecunoscuţi de poporul chinez. Expoziţia lucrărilor marelui pictor Corneliu Baba, organizată în China la începutul anului 1999, a stârnit un puternic ecou în cercurile de artă plastică din China. Mulţi chinezi încă mai pot numi o serie de filme româneşti, de pildă "Ştefan cel Mare", "Mihai Viteazul", "Ciprian Porumbescu", "Valurile Dunării", "Zile fierbinţi", "Ultimul cartuş" – toate acestea fiind considerate drept mari realizări ale schimburilor culturale."

În încheiere, Su Yanwen a amintit de spectacolele susţinute în România de ansambluri artistice chineze – precum trupa de operă Sichuan şi ansamblul artistic din regiunea autonomă Tibet, studenţi ai Academiei Centrale de teatru. Totodată, el a anunţat că într-un viitor apropiat va fi înfiinţată, în România, "Academia Confucius".

La rândul său, Cristian Iftimoaie – director al departamentului de relaţii internaţionale din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti - a trecut în revista cele mai importante momente ale implicării Primăriei în dezvoltarea relaţiilor culturale româno-chineze, amintind de organizarea, la Bucureşti, a sărbătorii Anului Nou Chinezesc – în 2004 şi 2005, împreună Centrul Cultural Romania – China.

(Preluare Radio România Internaţional, secţia chineză)