Zhu Xianggui este un bărbat de 58 de ani care face afaceri cu străinii de mai bine de două decenii. Este preşedintele grupului „Senda", cu baza în provincia chineză Jiangsu. A avut destulă clarviziune ca să călătorească în străinătate în 1983 pentru a învăţa din experienţa altora. A fost foarte impresionat de cele văzute la cei mai însemnaţi producători de pantofi din Europa. A reuşit, de pildă, să afle că italienii consideră producerea pantofilor un fel de artă în vreme ce „noi fabricăm pantofi doar pentru că sunt obiecte folositoare", spunea el.

Zhu a fost şocat de preţurile mărfurilor în afara Chinei. Îşi aminteşte că trebuia să „strângă cureaua" atât de tare, încât se mulţumea doar cu micul dejun, inclus în preţul cazării, şi sărea peste masa de prânz.

Deşi costisitoare, experienţa sa europeană a fost fructuoasă. A reuşit să convingă câţiva proiectanţi italieni să vină în fabrica pe care o conduce şi chiar a stabilit centre de cercetare în Europa, o raritate pentru întreprinderile chinezeşti nu numai de atunci, grăbite mai curând să facă produse pentru mărci străine. Mai mult, a înfiinţat în 1998 în Italia o linie de producţie sub marca firmei sale.

Dacă revenim în actualitatea imediată, trebuie să reţinem că „Senda" este unul dintre cei mai mari producători de pantofi de piele din China. Aici se produc într-un an mai mult de 100.000 de perechi de pantofi. 40% din producţie se exportă.

Să ne întoarcem la preşedintele companiei. Fiu de ţărani, l-am putea numi şi un medic autodidact, deşi unicul pacient pe care l-a tratat a fost el însuşi. S-a îmbolnăvit de tuberculoză în copilărie. Tatăl lui murise, iar mama şi celelalte 3 surori trăiau împreună cu el într-o prea mare sărăcie ca să-şi poată îngădui vreun tratament medical la spital. Îşi aminteşte ziua când a scuipat prima dată sânge sub privirile disperate ale mamei sale.

Şi-a însuşit o serie de cunoştinţe medicale cu ajutorul unui profesor de la şcoală şi a citit diverse cărţi de specialitate ca să-şi încropească un tratament. S-a vindecat complet la 25 de ani, după ce a înghiţit sute de doze de medicamente tradiţionale chinezeşti. Şi s-a angajat muncitor într-o fabrică din partea locului. Acolo şi-a însuşit şi primele noţiuni de management industrial.

Dar salariul nu-i ajungea ca să-şi poată sprijini familia. A aflat de la un fost coleg de clasă că se pot face mai mulţi bani fabricând pantofi. A constatat că era adevărat: câştiga 2,5 yuani într-o zi, faţă de cei 25 de yuani salariul lunar de dinainte. Împreună cu alţi 7 tovarăşi şi-a deschis în 1977 o fabrică de încălţăminte. La început, pentru alte mărci din Shanghai. Apoi şi-a stabilt propria marcă: „Senda".

Astăzi la firmă se pune problema schimbului de generaţii. Fondatorul companiei se apropie de vârsta pensionării, deşi nu speră să se poată retrage prea curând. Băiatul lui este managerul unei filiale din provincia Guangdong. Tatăl şi fiul discută în fiecare zi. Seniorul constată că juniorul are un stil managerial foarte diferit de al său. Educat în Marea Britanie, fiul este foarte riguros şi eficient în strategia conducerii. Îl interesează numai rezultatele, lăsând pe seama altora alte detalii. Iar timpul alocat este numai jumătatedin cel consumat de Zhu Xianggui.

Se pare că firma, care şi-a diversificat paleta şi domeniile de activitate, va rămâne în continuare pe mâini bune. Iar marca „Senda" va vorbi despre calitate tuturor cumpărătorilor.

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă peste o săptămână la aceeaşi rubrică.