Calendarul tradiţional chinezesc este, după cum se ştie, una din cele mai vechi forme de înregistrare cronologică cunoscute pe mapamond. Potrivit atestărilor istorice, acest calendar datează de acum 4644 ani! El este întemeiat în principal pe credinţa că luna, prin forţa sa de atracţie, exercită o mare influenţă asupra activităţii umane, aşa se explică numele calendarului lunar. Specificul acestuia constă şi în divizarea anului în 24 de termene solare, între care şi echinocţiul de toamnă.

Anul acesta, echinocţiul de toamnă cade pe 23 septembrie. Potrivit calenadurului tradiţional chinezesc, echinocţiul de toamnă se află tocmai între termenele solare ale începutului de toamnă şi începutului de iarnă. Toamna, care este considerată a avea 90 de zile, fiind despărţită de acesta tocmai la jumătate, adică în 45 şi 45 de zile. Începând cu această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor, să crească. Întrucât China se află în emisfera nordică, cantitatea de căldură primită de ea de la periheliu se reduce din zi în zi şi creşte în acelaşi timp căldura ce se pierde din pământ, astfel încât temperatura atmosferică se află într-o continuă scădere. O vorbă bătrânească spune că ,,vremea se răceşte după fiecare ploaie de toamnă", sau ,,după echinocţiul de toamnă noaptea devine tot mai rece". În unele zone din nord-estul Chinei începe chiar să cadă bruma. În marea parte a ţării noastre, sezonul ploios s-a încheiat, cresc zilele senine şi vântul devine răcoros, deschizând prin urmare preţiosul sezon turistic.

Zilele din preajma echinocţiului de toamnă sunt importante pentru agricultură. Ţăranii încep să lucreze intens pe câmp pentru strângerea recolei, arătură şi însămânţare. În nordul Chinei, porumbul şi cartofii sunt buni de recoltat, ca şi bumbacul şi tutunul. Începe şi însămânţarea grâului de iarnă. În sudul ţării, ţăranii recoltează orezul şi se pregătesc pentru însămânţarea rapiţei. În această perioadă, precipitaţiile au o influenţă majoră pentru munca de pe câmp şi pot produce uneori pierderi serioase ţăranilor. Potrivit experienţei acestora, recolta de toamnă trebuie strânsă cât mai repede, iar însămânţarea făcută la timp. Numai aşa se pot valorifica resursele termice dinaintea iernii, permiţând culturilor agricole să ierneze în condiţii bune, condiţii strict necesare pentru obţinerea unei recolte bune în anul următor.

În vremuri străvechi, se organizau o serie de manifestări cu ocazia echinocţiului de toamnă, dintre care cea mai importantă este pregătirea ofrandelor pentru Lună, care a devenit mai târziu Sărbătoarea Lunii. Această sărbătoare cade în a 15-a zi din a 8-a lună a calendarului tradiţional chinezesc, ziua cu lună plină cea mai apropiată de echinocţiul de toamnă.

Sărbătoarea Lunii este a doua mare sărbătoare tradiţională din China, imediat după Sărbătoarea Primăverii. Ea are legătură cu credinţele oamenilor din vechime despre lună. Strămoşii chinezi aveau obiceiul de a admira frumuseţea acestui astru. În dinastia Zhou (anii 1122-770 î.C.), în fiecare seară de 15 august a calendarului lunar, se organizau ceremonii de rugăciune dedicate lunii, cu ofrande care constau din plăcinta lunii, pepeni, mere, prune, struguri şi alte fructe. Nelipsite erau plăcinta şi pepenele. Astăzi, oamenii prepară această plăcintă pentru întregirea familiei. Plăcinta este rotundă, asemănătoare unei Luni pline, şi cu o umplutură dulce. Pe suprafaţa plăcintei sunt imprimate diferite motive decorative. Plăcintele fac parte din darurile care se oferă prietenilor şi rudelor cu ocazia Sărbătorii Lunii. În unele regiuni rurale se mai organizează jocuri de dragoni şi târguri de crizanteme.

Sărbătoarea Lunii este inclusă în lista patrimoniului cultural intangibil al Chinei. Aparţine nu numai populaţiei din ţară, ci şi tuturor chinezilor emigraţi în străinătate. Timpul trece şi condiţiile se schimbă, rămâne însă neschimbat obiceiul chinezilor de a se folosi de prilejul acestei sărbători pentru a-şi adresa unii altora cele mai bune urări.

Aici, Radio China Internaţional. V-am prezentat echinocţiul de toamnă, unul din cele 24 de termene solare din cursul anului. Cu aceasta, am încheiat ediţia de astăzi a rubricii „Cultură chineză", o ediţie pregătită de Zhu Kewen şi prezentată de Li Xin, care vă mulţumesc pentru atenţie.