Dragi prieteni, bun venit la o nouă ediţie a rubricii „Bucătăria chineză". Înainte de toate, vin ca de obicei:

Avem la Beijing o specialitate culinară foarte cunoscută şi deosebită numită brânză de soia Wang Zhihe. Specificul acesteia constă în mirosul neplăcut şi gustul foate delicios. Această brânză a fost inventată de Wang Zhihe din provincia Anhui. Wang Zhihe a fost un om cu carte din dinastia Qing. El a participat la concursul naţional pentru alegerea funcţionarilor de stat, dar a eşuat. Nemaiavând bani pentru întoarcerea acasă, a rămas la Beijing şi a început să-şi încerce norocul în domeniul comercial, făcând brânză de soia pe care o vindea pe stradă. O dată, când n-a reuşit să termine la vânzare toată brânza, a tăiat-o în bucăţi mici, a adăugat sare şi boabe de piper, le-a pus într-o oală pe care a închis-o şi a lăsat-o de o parte, uitând de ea. După un timp, în toamnă, Wang Zhihe şi-a amintiti de oala de brânză. El a deschis-o şi imediat îl izbi un miros foarte neplăcut. Culoarea brânzei se transformase deja în verde. Din curiozitate, el a pus în gură o bucăţică şi a descoperit că este foarte delicioasă. A prezentat brânza vecinilor cărora le-a plăcut şi lor foarte mult. De atunci, Wang Zhihe a început să facă o specialitate culinară din această brânză urât mirositoare, având cu aceasta o desfacere destul de bună pe piaţă. Brânza a preluat până la urmă numele inventatorului şi se cheamă acum Brânza de soia Wang Zhihe.

Reţeta de astăzi este piciorul de porc dulce-acrişor. Pentru aceasta vă trebuie un picior anterior de porc pe care-l curăţaţi de păr, vin de gătit, oţet, zahăr, sare, sos de soia, o bucată de ghimbir şi câţiva ardei iuţi. Se taie piciorul de porc în câteva bucăţi şi ghimbirul în felii subţiri. Se spală bine bucăţile de picior de porc. Se încălzeşte o tigaie cu fund adânc cu apa până la jumătatea tigăii. Apa va trebui să acopere bucăţile de picior de porc. Când apa dă clocote, se pun ghimbirul, vinul de gătit şi bucăţile de carne. Când se fierbe, acestea se scot şi se răcesc cu apă rece pentru a îndepărta gustul neplăcut al cărnii fierte.

Acestea se pun într-o oală cu presiune şi se adaugă după gust oţet, zahăr, sare, sos de soia, câteva felii de ghimbir şi ardei iuţi. Se încălzeşte timp de 8 minute, după care se ia de pe foc şi se lasă aerul din oala să iasă, fără a scoate capacul. Se scot bucăţile de carne şi se pun într-o tigaie cu fund adânc să se prăjească şi pe foc mare. Degustaţi carnea şi mai condimentaţi puţin după gust.

Se strâng la Beijing propunerile pentru numele în limba engleză ale felurilor de mâncare chinezească.

Traducătorii chinezi se află adeseori în încurcătura de a traduce numele mâncărurilor chinezeşti în limbi străine dat fiindcă acestea sunt legate de povestiri sau datini străvechi. De exemplu, traducerea: ,,carnea de pasăre care n-a început încă viaţa sexuală" pentru puiul prăjit Tongzi ji, şi ,,patru chiftele bucuroase" pentru chiftele Sixi, în care Si înseamnă patru, iar Xi înseamnă bucurie şi veselie.

Numele dat mâncărurilor este un fapt foarte important când primim oaspeţi străini pentru că acestea relfectă şi cultura noastră.