Aici, Radio China Internaţional. Dragi ascultători, bun găsit la emisiunea noastră. În ediţia de azi a rubricii „Societatea şi viaţa" vă vom prezenta o ţărancă din nordul Chinei. Se numeşte Zhu Zanxiang. Aceasta, în fruntea înregii sale familii, s-a angajat în ultimii 29 de ani în activitatea de plantare a arborilor, făcând ca munţii sterili din locul său natal să fie acoperiţi de mari întinderi de verdeaţă.

Zhu Zanxiang trăieşte în satul Fushan, comuna Zhujia din ţinutul Linkou, provincia Heilongjiang. În 1978, când s-a căsătorit, a împrumutat de la administraţia satului 50 de yuani pentru organizarea nunţii. În acea vreme administraţia satului avea o prevedere: numai dacă plantai arbori pe munţi, banii împrumutaţi se puteau achita socotind numărul arborilor plantaţi. Cuplul Zhu Zanxiang a decis să restituie împrumutul pe această cale.

„Am început astfel să plantez arbori. Când vedeam că arborii mici creşteau câte 80-90 cm într-un an, am devenit foarte entuziasmată. Plantam arbori pe munţi oriunde se găseau terenuri aflate în paragină."

Din 1985, satul Fushan din comuna Zhujia a început să aplice sistemul de răspundere pentru producţie pe gospodării ţărăneşti, terenurile arabile fiind distribuite locuitorilor. Aceştia le cultivă liber. Pe atunci sătenii se ocupau zilnic cu lucratul pământului, pe când Zhu Zanxiang, luând cu ea o sapă, pleca zilnic în zorii zilei să planteze arbori pe munţi. În primăvara anului 1988, ca să planteze arbori, Zhu Zanxiang a dat în arendă vecinilor terenurile familiei şi a părăsit cu toţi ai săi satul în care trăise 10 ani. S-a stabilit cu familia pe muntele unde planta arbori. Întrucât pe munte nu era casă, cuplul Zhu Zanxiang a săpat două bordeie. Fără curent electric, program de radio şi legături telefonice, condiţiile din bordeie erau foarte simple. Întreaga familie locuia acolo, trăind alături de micii arbori plantaţi de ei.

Primăvara este relativ scurtă în nordul Chinei. Zhu Zanxiang se scula adesea în momentul în care cocoşul cânta în zori. După ce pregătea ceva simplu pentru copii, pleca să îngrijească puieţii. Abia în amurgul zilei se putea întoarce la casa de pe munte. În urma eforturilor depuse ani de-a rândul, copacii de pe munte s-au înmulţit şi au devenit tot mai rămuroşi, dar starea sănătăţii lui Zhu Zanxiang a ajuns tot mai proastă.

Într-o primăvară Zhu Zanxiang a început să simtă o durere surdă în stomac. Era sezonul împăduririlor. Zhu Zanxiang, răbdând durerea, a rămas pe munte pentru plantarea arborilor. Când n-a mai putut suporta durerea, femeia a mers la spital să-şi facă un control medical. După investigaţii a fost suspectă ca fiind bolnavă de cancer la stomac. La aflarea acestei veşti, Zhu Zanxiang i-a telefonat imediat soţului său şi şi-a făcut un testament.

„Arborii i-am plantat eu. Am lăsat tinereţea mea pe munte. Vreau să rămân tot pe munte şi după moarte. Dacă în viaţă am îngrijit acest munte, voi continua să-l îngrijesc şi după moarte."

Ulterior, în urma unei reexaminări medicale, Zhu Zanxiang a fost diagnosticată ca bolnavă de gastrită acută. Aflând că nu exista un pericol fatal, Zhu Zanxiang s-a reîntors repede pe munte, reluându-şi munca de împădurire. A spus că nu voia să piardă niciun minut din vremea preţioasă favorabilă plantării arborilor.

Creşterea puieţilor de arbori reprezintă o muncă cu o mare pondere tehnologică. Lucrul nu este uşor pentru Zhu Zanxiang, care nu a făcut şcoală niciodată. Ca să înveţe, a invitat pe specialişti în domeniu să-i explice la ea acasă tehnica creşterii puieţilor de arbori. Mei Jianzhi, şeful Departamentului pentru Împădurire al ţinutului Linkou, i-a spus corespondentului postului nostru de radio:

„În aceşti ani puieţii de arbori dezvoltaţi de Zhu Zanxiang s-au extins de la un singur soi la mai multe, obţinându-se o foarte bună eficienţă economică."

Dragi ascultători, ne oprim aici. Joia viitoare vom continua cu partea a doua a acestui reportaj. Realizatorul şi prezentatorul Shi Dacheng vă mulţumeşte pentru atenţie. SN