Aici, Radio China Internaţional. În ediţia de astăzi a rubricii „Cultura chineză", vi-l prezentăm pe Qu Yuan, poet de mare faimă din antichitatea Chinei.

Qu Yuan, primul mare poet din istoria literaturii chineze, a trăit între anii 340-27 î.e.n. Născut într-o familie de aristocraţi din ţara Chu, a primit de mic din partea tatălui său o educaţie aleasă. Hărnicia şi asiduitatea lui l-au ajutat să ajungă un om cu vaste cunoştinţe. Pe lângă alte calităţi, el a dovenit şi un mare talent politic. La vârsta de 25 de ani, fusese numit deja într-o funcţie inmportantă, imediat după cea a primului ministru, ajutându-l pe regele Huai Wang în administrarea ţării. Pe vremea acea, cele 7 state se aflau într-o confruntare înverşunată, statele Qin şi Chu, patria lui Qu Yuan, disputându-şi mai ales supremaţia. Evaluând bine situaţia Qu Yuan şi-a dat seama că pentru a ieşi învingătoare din această confruntare, ţara sa trebuia să fie puternică şi să se unească cu alte state în lupta împotriva statului Qin. Pentru aceasta, el a preconizat mai multe măsuri, convingându-l şi pe regele Huai Wang să înfăptuiască unele reforme, în sensul promovării persoanelor cu adevărat talent, perfecţionării sistemului legislativ şi al consolidării apărării. Dar propunerile lui au întâmpinat opoziţie din partea aristocraţiei retrograde. Influenţat de intrigile acesteia, regele Huai Wang l-a înlăturat pe Qu Yuan din rîndul favoriţilor. La rîndul său, statul Qin, profitând de această ocazie, a semănat discordie în relaţiile dintre Chu şi aliatul lui, Qi, astfel încât statul Chu a suferit eşecuri succesive pe plan militar şi diplomatic. În această situaţie, pentru a restabili relaţii de bunăvecinătate cu statul Qi, regele Huai Wang l-a trimis acolo pe Qu Yuan, promotor al acestei alianţe, pentru a repara fisura ivită. Dar nu după mult timp, el a căzut din nou în dizgraţia regelui şi a fost exilat. După moartea lui Huai Wang şi înscăunarea fiului acestuia, Xian Wang, situaţia lui Qu Yuan s-a înrăutăţit şi mai mult, Poetul avea atunci 43 de ani.

În perioada exilului, el a cutreierat multe ţinuturi, având posibilitatea de a-i cunoaşte mai bine pe oamenii din păturile sociale de jos şi realitatea sumbră de atunci. Cu toate persecuţiile la care era supus, mai nutrea speranţa că regele nou îşi va schimba atitudinea şi îl va rechema în postul important pe care-l deţinuse. Dar în februarie 278 î.e.n când a împlinit 62 de ani, statul Chu a fost ocupat de Qin. Neputând suporta gândul pieirii patriei, Qu Yuan s-a aruncat în râul Miluo, din apropierea lacului Dongting, punându-şi capăt zilelor.

În viaţa sa, Qu Yuan a creat multe poeme şi poezii de mare valoare, lăsând posterităţii 25 de capodopere, cu sunt „Venit-a vrema întristării" (Li Sao), „Nouă ode" (Jiu Ge), „Nouă elegii" (Jiu Zhang) şi „Enigmele cerului" (Tian Wen).

„Venit-a vremea întristării" este un poem descriptiv, care înfăţişeasză tabloul unei organizări sociale injuste, în care idealurile de dreptate nu-şi găseau împlinire. Forţa mesajului transmis de poem este susţinută de convingerea că între idealurile social-politice ale poetului şi realitate există o prăpastie de netrecut. „Enigmele cerului" sunt prezentate sub forma întrebărilor adresate Cerului. Ele se referă la fenomene ale naturii, crearea lumii, orginea astrelor etc., la evenimente istorice şi sociale. De o factură aparte sunt „Nouă ode", poeme dramatice închinate zeilor, inspirate din cântecele Ţării Chu, în care abundă motive folclorice şi mitologice.

Prin opera sa de o deosebită valoare şi frumuseţe, Qu Yuan s-a impus ca primul mare poet din istoria literaturii chineze. Prin el, creaţiile lirice au intrat într-o nouă etapă, devenind independente de curţile imperiale şi lăcaşurile religioase. În structură, ca şi în mijloacele de expresie, poemele lui Qu Yuan au adus multe elemente noi bazate pe „Cartea poemelor", prima culegere de creaţii lirice populare. De pildă, un bogat sistem de metafore şi comparaţii, simboluri şi întrebări retorice, repetiţii şi paralelisme. Stilul lui romantic este continuat şi dezvoltat de generaţii întregi de poeţi, constituind o sursă nesecată de inspirat pentru creaţiile lirice ulterioare.

Preţuit cu deosebire peste vremuri, Qu Yuan este poetul cel mai cercetat în istoria literaturii chineze. El a rămas în amintirea poporului nu numai ca un mare poet, ci şi ca un mare patriot. Faptul că data morţii poetului este comemorată şi astăzi în popor constituie o mărturie elocventă. An de an, în cea de-a 5-a zi a lunii a 5-a după calendarul lunar chinezesc, zeci şi sute de corăbii împânzesc râurile Chinei, în căutarea trupului poetului înecat, zeificat de popor. Negăsindu-l, oamenii aruncă în apă pacheţele de orez drept hrană peştilor, pentru a-i împiedica astfel să se atingă de trupul dispărutului.

Operele lui Qu Yuan, adevărate comori de nepreţuit, sînt traduse în numeroase libmi străine. În 1963, Consiliul Mondial al Păcii a hotărât comemorarea marelui poet chinez ca fiind una din cele 4 personalităţi marcante ale culturii universale.