Dragi prieteni, vă puteţi imagina un templu clădit pe marginea unei prăpăstii? Astăzi vom merge chiar la un astfel de templu care stă suspendat pe marginea unei prăpăstii din Shanxi, provincie din vestul Chinei. La microfon, prietena dvs. Sorina. 

Templul Xuankong se află pe un mal de prăpastie în nişte chei adânci de aproape 100 m din judeţul Hunyuan, din oraşul Datong. Templul este încrustat în prăpastie la înălţimea de 50 m, aşa cum este „lipit" pe stâncărie. Fondat în anul 491 după Hristos, templul a supravieţuit a 1.500 ani datorită aşezării în adâncul muntelui. 

Templul Xuankong are o suprafaţă de 152,5 mp, puţin mai mic decât o jumătate de teren de baschet, şi 40 camere. Întreaga construcţie este de lemn şi aşează pe câteva zeci de beţe lungi. Privite de departe, stâncile care se suprapun cu templul dau impresia că vor cădea în orice moment.

Camerele templului sunt legate de scânduri strâmte fixate pe marginea prăpastiei, iar fiecare scândură permite doar o singură persoană. De aceea, turiştii care merg pe aceste scânduri îşi ridică subconştient câlcâiele, îşi ţin răsuflarea şi păşesc cu mare atenţie pe scândură, preocupaţi să nu cadă cu întregul templu. Lin Yu, o turistă care abia a trecut pe o scândură, ne-a mărturisit emoţionată:

„E prea înalt! Mă simt suspendată în aer." 

O vorbă locală aşa spune: „Un templu în aer aşezat, cu trei cozi de cal suspendat". Cozile de cal se referă la beţele de lemn care suportă templul Xuankong. Văzut pe afară, fiecare turist ar avea impresia că templul este chiar suportat de 30 beţe, dar un cercetător al templului ne-a explicat:

„Niciunul dintre aceste beţe nu este portant, iar toată greutatea templului este susţinută de grinzile de dedesubt."

E vorba de 27 grinzi plasate, cu o parte în piatră, sub templu. Punctele de susţinere a greutăţii de pe aceste grinzi sunt stabilite în urma unor calcule minuţioase.

Probabil vă veţi întreba la ce mai servesc aceste beţe lungi dacă nu suportă greutăţi? Se spune că la construirea templului au fost folosite nişte bare foarte groase, care au făcut ca templul să nu mai pară suspendat pe prăspătie. De aceea, călugărul cel bătrân care a iniţiat templul Xuankong au înlocuit barele groase cu unele mult mai subţiri, care sunt de fapt decoraţiuni. Aceasta este doar o legendă, iar domnul Luo Zhewen, specialist în arhitectura chineză tradiţională, ne dă explicaţii ştiinţifice după cercetarea templului de 20 ani:

„Structura arhitectonică a templului Xuankong s-a inspirat de la un cuib de pasăre. Arhitecţii au realizat construcţia profitând de forma muntelui. De aceea, prezintă o valoare artistică foarte înaltă."

Deşi este o construcţie de lemn de mici dimensiuni, Templul Xuankong dispunde de un spaţiu interior destul de mare. De exemplu, Sala Sanguan, sala cea mai mare din templu, este de fapt o grotă, iar în templu se găsesc şi fel de fel de statui de bronz, fier, pământ şi piatră.

Pe lângă structura specifică, templul Xuankong este singurul templu existent pe teritoriul ţării noastre care combină factori a trei „religii", precum budism, taoism şi confucianism. De fapt, confucianismul nu este religie, dar acesta este considerat o credinţă religioasă în înţelegerea populară. În sala Sanjiao, sală situată la cele mai mari înălţimi, sunt plasate statuile lui Sakyamuni, Lao Zî şi Confucius, figurile reprezentative ale celor trei şcoli de gândire menţionate. Zang Jianyang, primul director al biroului de administrare a templului ne spune:

„Este o idee nemaipomenită că s-au plasat statuile celor trei figuri la un loc. Îi aşteptăm pe toţi turiştii din ţară şi peste hotare să viziteze acest templu."

În prezent, templul Xuankong primeşte zilnic peste 10.000 turişti. Dacă vă interesează şi pe dumneavoastră, vă recomand să veniţi în primăvară sau vară, anotimpurile cu vremea locală cea mai favorabilă. Accesul la templu costă 60 yuani, circa 6 euro, iar orarul deschiderii templului este de 9-11 dimineaţa.

Realizatoarea şi prezentatoarea Sorina vă doreşte o seară plăcută!