În viziunea noastră muştele sunt extrem de scârboase. Dar o fată dintr-un sat îndepărtat din munţi s-a îmbogăţit chiar din creşterea lor.

Jin Renren este cunoscută în satul său natal, Xiliuzhuang din provincia Hebei, deoarece a făcut un lucru incredibil pentru toţi sătenii: creşte muşte. Satul său natal este renumit prin creşterea găinilor ouătoare. Toate gospodăriile cresc găini. În 1997 Jin Renren a abosolvit gimnaziul, a abandonat studiile şi l-a ajutat pe tatăl ei să crească găini pentru a uşura povara financiară a familiei. Din cauza scăderii substanţiale a preţului ouălor, după puţin timp veniturile crescătoriei lor nu mai acopereau cheltuielile. Preţul furajelor s-a dublat însă, în special făina de peşte s-a scumpit cel mai tare.

Neavând soluţii, Jin Renren a părăsit în 1998 satul natal şi a lucrat într-un restaurant din oraşul Handan. Într-o zi ea a citit în Ziarul informaţiilor tehnico-ştiinţifice o ştire despre creşterea găinilor cu larve de muşte. A sunat imediat la redacţia ziarului şi a aflat că Institutul de Cercetare a Animalelor al Academiei Chineze de Ştiinţe desfăşoară cercetări în domeniu.

În anii '50 ai secolului trecut institutul amintit a început să crească muşte în mediu închis. De ce a ales muştele ca obiect de cercetat? Principalele caracteristici ale muştelor sunt viaţa scurtă şi o prolificitate deosebită. O muscă depune într-o viaţă de şase ori ouă, de fiecare dată peste 80. După 12 ore acestea se transformă în larve. Apoi larvele se transformă în nimfe şi peste câteva zile devin muşte. Tot procesul nu durează mai mult de 15 zile. Dacă o pereche de muşte lasă în urmă anual 20 de generaţii, numărul urmaşilor lor va fi o cantitate astronomică. În natură, cu excepţia bacteriilor, e greu de găsit o specie cu aceeaşi capacitate de reproducere ca muştele.

Oamenii de ştiinţă chinezi au început studierea furajelor din larve de muşte din anii '80 ai secolului trecut. Ei au aflat că larvele muştelor sunt bogate în proteine, conţinând şi grăsimi, vitamine şi elemente minerale. Unele păsări şi animale domestice crescute cu larvele de muşte cresc repede şi bine.

Aflând că ştirea este adevărată, Jin Renren a hotărât să cumpere de toţi cei 800 de yuani economisiţi muşte ca să le crească. Şi-a dat demisia şi a venit la Beijing ca să înveţe tehnologia de creştere a muştelor. Apoi şi a cumpărat o cuşcă cu muşte „de rasă".

Oamenii sunt de obicei îngrijoraţi de faptul că muştele transmit bacterii şi boli. De fapt muştele cumpărate de Jin Renren au trăit numai în laborator, nepurtând bacterii. Dacă muştele crescute nu intră în contact cu muştele din afară, acestea nu vor transmite boli. Decizia lui Jin Renren de a creşte pe scară largă muşte acasă pentru furaje a zguduit satul său natal. Nici părinţii ei nu au sprijinit-o. Neputând găsi o altă soluţie, fata s-a mutat în crescătoria din afara satului. Muştele ei erau închise în cuşti, fiind separate de cele de afară.

Cercetătorii au aflat prin experimente că pentru ca muştele să producă mai multe ouă, ei trebuie să le ofere hrană cu suficiente proteine şi energie. Praful de lapte şi zahărul roşu sunt combinaţia cea mai bună pentru furajarea muştelor. Asemenea amestec poate prelungi viaţa muştelor şi dubla producţia de ouă. Costul hranei este scăzut, deoarece muştele mănâncă foarte puţin. Într-o cuşcă trăiesc peste 10.000 de muşte, care au nevoie zilnic de numai 50 g praf de lapte şi zahăr roşu. Iar acestea produc zilnic 1kg de larve care pot satisface necesarul de proteine cel puţin pentru 10 găini.