Dragi prieteni, bun găsit la rubrica „Sport". Tan Mi vă salută de la Beijing. Azi vă vom prezenta o olimpiadă a trecutului, de fapt o ediţie interolimpică.

Data trecută v-am vorbit despre olimpiada de la Paris din 1924, care, după părerea tuturor, mai ales a grecilor, s-a abătut de la semnificaţia originară a jocurilor olimpice. Grecii considerau că acest eveniment reprezenta civilizaţia străveche a ţării lor. Dar în cele din urmă devenise doar un supliment la dezvoltarea economiei. În opinia lor, tradiţia şi idealul olimpice se puteau păstra numai cu sinceritatea şi pasiunea grecilor. Deci aceştia au propus fondatorului olimpiadei moderne, baronul Pierre De Coubertin, să organizeze la Atena, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la reorganizarea jocurilor olimpice, o olimpiadă pură şi adevărată. Totodată au cerut ca Atena să găzduiască în permanenţă întrecerile olimpice.

Deşi Coubertin a susţinut găzduirea JO prin rotaţie, a aprobat organizarea la Atena a unei ediţii olimpice în 1906, sperând să o stabilească drept a doua ediţie oficială a olimpiadei. Era evident că Grecia recunoştea doar prima ediţie a olimpiadei moderne, cea din 1896, considerând-o pe acesta drept a doua.

Pentru că majoritatea celor implicaţi lucraseră şi pentru Comitetul de Organizare a Olimpiadei din ediţia precedentă, din 1896, şi stadioanele construite atunci se mai puteau folosi, pregătirile pentru competiţiile olimpice s-au desfăşurat cu succes.

De menţionat că la ediţia precedentă a olimpiadei, desfăşurate la St. Louis, orşul fiind prea îndepărtat pentru majoritatea sportivilor, mulţi dintre ei au renunţat la deplasare. Aflând despre organizarea unei adevărate olimpiade la Atena, mulţi sportivi europeni, care de mult nu se întrecuseră, au decis să participe la această ediţie a întrecerilor. Până la urmă au participat la această ediţie interolimpică 884 de sportivii din peste 20 ţări, inclusiv 7 femei, din care 6 proveneau din Grecia. Faptul ne arată că de-a lungul celor 10 ani şi idealul grecilor se schimbase.

În cadrul acestei ediţii (inter)olimpice performanţele sportivilor au fost vizibil mai ridicate decât cele de la St. Louis. Mai important este că au participat pentru prima dată sportivi din Turcia, stat asiatic, şi Egipt, stat african. Astfel olimpiada devenea cu adevărat un eveniment al sportivilor de pe cele 5 continente. Cele 5 inele emblematice au căpătat de atunci semnificaţii internaţionale, subliniind amploarea competiţiei olimpice.

Deşi nu a fost inclusă în rândul olimpiadelor oficiale, ediţia interolimpică din 1906 a jucat un rol pozitiv pentru dezvoltarea mişcării sportive olimpice.

Cu aceasta am încheiat ediţie de astăzi a rubricii „Sport", în care v-am vorbit despre o olimpiadă neoficială. Realizatorul şi prezentatorul Tan Mi vă mulţumeşte pentru atenţie.