Dragi prieteni, bun găsit la nouă ediţie a rubricii „Sport", la microfon Tan Mi. Astăzi vorbim despre 2-a edtiţie a Olimpiadei din istorie—Olimpiadă de la Paris.

Potrivit tradiţiei Olimpiadei antice şi ideii lui baronului Pierre de Coubertin, fondatorul olimpiadei moderne, femeile nu aveau voie să participe la Jocurile Olimpice. Potrivit afirmaţiei lui Coubertin, Olimpiadă modernă este creată doar pentru bărbaţi. Ca urmare, în sistemul olimpic creat de el, problele feminine olimpice erau interzise.

Şi primul preşedinte al Comitetului pentru Jocurile Olimpice, Demetrius Vikelas, s-a opus apariţiei femeilor pe terenurile olimpice, păstrând tradiţia amintită de a interzice participarea femeilor la Olimpiadă. În acea vreme, oamenii considerau că înălţime la care sare o femeie nu trebuie să depăşească nivelul genunchilor săi, iar lungimea paşilor ei nu trebuie să depăşească o treime din înălţimea sa. Deci dacă o femeie are o înălţime de 1,6 metri, distanţa între paşi ei nu trebuia să depăşească 50 centimetri, care înseamnă lungimea unui pas normal al nostru în prezent. Potrivit regulamentelor de atunci, în cazul în care o femeie depăşea limitele menţionate, ea nu uram să nască un copil sănătos, fapt care avea cea mai mare valoare pentru femei.

Cu toate că toată lumea s-a opus probelor feminine olimpice, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 1900, peste 10 femei au provocat această tradiţie. Patru franţuzoaice s-au înscris la Jocurile Olimpice. De menţionat că Olimpiada de la Paris a fost organizată de Expoziţia Mondială din Paris, iar organizatorii acesteia nu au înţeles semnificaţia Olimipiadei, care nu au luat în serios participarea femeilor la JO. Pentru că în opinia organizatorilor Expoziţiei Mondiale din Paris, Jocurile Olimpice a fost doar o reclamă a acesteia. În acel caz, 11 femei au participăat la Olimpiada de la Paris. Coubertin, aflându-se de apariţia femeilor pe arenele olimpice, s-a întristat.

Acele femei au participat la probele de tenis şi golf şi pentru că atunci nu existau probe speciale pentru femei, sportivele au participat şi au concurat la probele masculine ale disciplinelor sportive. Deşi femeile au participat în secret, din cauza organizării defectuoase a Comitetului de Organizare al Jocurilor Olimpice din Paris, incidentul are o semnificaţie deosebită istorică. Fiind pentru prima dată când o sportivă a urcat pe arena sportului mondial, incidentul a spart limita de 2000 ani creată de Grecia antică, a lovit obiceiurile stabilite pentru a interzice proba pentru femeie şi a stabilit un exemplu pozitiv pentru participarea unui număr mare de femeie la Jocurile Olimpice. Cu toate că Coubertin s-a opus ferm acestui incident, de la 2-a ediţie a Olimpiadei, femeile au început să participe la JO, deşi la început numărul sportivelor a fost mic. Participarea femeilor la Jocurile Olimpice a fost un rezultat neaşteptat al Olimpaidei de la Paris.

Cu aceasta am încheiat ediţie de astăzi a rubricii „Sport", despre un fragment istoric al JO. Tan Mi vă mulţumeşte pentru atenţie.