Timp de o lună de când a fost lansat pe piaţa mondială, filmul „Blestemul florilor aurii", realizat de renumitul regizor chinez Zhang yimou, a înregistrat o încasare extraordinară. În acelaşi timp, un număr de filme artistice ce reflectă viaţa actuală, deşi nu se pot compara cu unele superproducţii comerciale precum „Blestemul florilor aurii", în ce priveşte încasările, totuşi ele au fost bine primite de spectatori.
Noţiunea de „film comercial" apărută în China doar de câţiva ani se referă de regulă la acele producţii cinematografice care au drept scop încasarea de beneficii şi în care sunt valorificate mai multe elemente comerciale precum participarea unor super-staruri şi celebri regizori, cu investiţii fabuloase şi cu maniere de trucaj complicate.
„Blestemnul florilor aurii" este un film comercial sută la sută. Povestea fictivă s-ar fi petrecut într-o familie imperială din antichitatea Chinei. Viaţa fastuoasă a neamului imperial, ceremonii grandioase şi scene de bătălie de o cruzime extraordinară au supus spectatorii unui puternic impact vizual. Încasările înregistrate timp de o lună după prezentarea în premieră, la 14 decembrie 2006, la Beijing, au ajuns la circa 200 de milioane yuani. De aceea, publicul spectator a apreciat că acesta este o superproducţie comercială reuşită.
Totuşi, înainte de apariţia unor astfel de superproducţii comerciale autohtone, cele străine au captivat pasiunea sepctatorilor chinezi. Filmul american „Titanic" a creat în 1998 în China un mit realizând încasări de 350 de milioane de yuani. În ultimii ani, Zhang Yimou şi alţi câţiva renumiţi regizori chinezi au investit fonduri substanţiale în turnarea unor filme comerciale. Ei i-au invitat pe unii actori de faimă internaţională, iar la filmare şi montare au introdus multe elemente moderne pe plan internaţional, şi au acordat o deosebită atenţie propagandei promovaţionale, astfel încât producţiile lor nu numai că au o puternică competitivitate pe piaţa internă, ci pătrund şi în piaţa internaţională.
În timp ce „Blestemul florilor aurii", „Orgia imperială de noapte" şi alte filme comerciale făceau o mare vâlvă, un număr de filme artistice realizate cu investţii modeste s-au bucurat de caldă apreciere din partea publicului spectator. „Omul bun de la Cele trei defileuri ale Fluviului" şi „Piatra nebună" sunt creaţii reprezentative ale acestora. Primul, realizat de regizorul Jia Zhangke, în vârstă de 36 de ani, a fost laureat cu premiul „Leul de Aur" la Festivalul internaţional de film de la Veneţia din 2006, iar „Piatra nebună", o producţie a regizorului Ning Hao în vârstă de numai 29 de ani, a înregistrat încasări de 10 ori mai mari decât fondurile investite. Profesorul de la Institutul de Cinematografie de la Beijing, Zhang Huijun, a opinat că în comparaţie cu filmele comerciale, filmele artistice au adus celei de-a 6-a arte din China o nouă imagine. El a spus: (Banda 3)
„Consider că pelicula lui Ning Hao ilustrează o mulţime de probleme, fiind un exemplu în ce priveşte talentul regizorului care foloseşte un fapt mărunt în aparenţă, dar atacă o tematică majoră. El a focalizat preocupările unor tineri faţă de anumite probleme sociale. În plus, filmul a valorificat unele maniere inteligente, strălucite din fimele clasice occidentale, fapt care demonstrează înţelepciunea acestui colectiv de creaţie."
După aderarea Chinei la OMC, investiţiile străine au început să pătrundă şi în producţia şi prezentarea filmelor din China, o bună parte a acetor fonduri fiind destinate unor filme comerciale realizate de cunoscuţi regizori. Cu toate acestea, un număr de regizori tineri continuă să se consacre cu investiţii neînsemnate creaţiei unor filme care reflectă viaţa reală a societăţii chineze. Dintre cele 330 de filme elaborate în 2006, o treime sunt din această categorie. Unele dintre acestea din urmă au dobândit chiar prestigiu internaţional. Filmul „Tribunalul călare" de Liu Jie, laureat în cadrul secţiunii „Orizontul" la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, poate servi ca exemplu în acest sens. Liu Jie opinează că dezvoltarea pieţei cinematografice a Chinei are nevoie de filme comerciale, dar artistice. El a spus: (Banda 4)
„Unii spun că filmele artistice constituie o completare a filmelor comerciale. Nu sunt de acord cu această afirmaţie. Am convingerea că dacă producţia de filme este predominată exclusiv de filmele comerciale, ea nu va ajunge foarte departe, iar fenomenul ar putea să continue cel mult câţiva ani. Părerea mea e că semnificaţia principală a filmelor artistice constă în aceea că ele reprezintă celălalt pol, care se situează vis a vis de cele comerciale."
Directorul adjunct al Direcţiei Cinematografice din China, Zhnag Pimin, a relevat că China a devenit deja o societate multilaterală,
Inclusiv în piaţa cinematografică în care chiar dacă filmele comerciale ocupă o mare pondere a încasărilor, totuşi filmele artistice nu pot lipsi. El a spus: (Banda 5)
„Filmele comerciale ar putea să atragă un mare număr de spectatori dornici să-le vadă datorită investiţiilor mari, marelui volum de muncă la turnare, efectului vizual, propagandei anterioare, precum şi existenţei unor diferende asupra lor. În aceeaşi situaţ ie se află încă filmul Blestemul florilor aurii. Dorim totuşi ca creaţia cinematografică să aibă o asemenea situaţie rezumată cândva în felul următor: Să înflorească tot felul de flori. Deoarece este necesar să satisfacem cerinţele spectatorilor din diferite categorii sociale. Suntem convinşi că prin promovarea reformei tărâmului cinematografic, se vor naşte şi mai multe filme remarcabile, de diferite genuri şi stiluri, astfel încât tot mai mulţi spectatori doresc să intre în cinematografe, şi fiecare dintre ei are să găsească ce-i place să vadă. "
Zhang Pimin a mai precizat că de anul acesta, guvernul chinez a instituit un fond special pentru a sprijini creaţia tinerilor regizori talentaţi, în speranţa că piaţa cinematografică a Chinei va deveni din ce în ce mai prosperă.
|