Dragi prieteni, la microfon Lin.

Satul Wanwei se află la extremitatea meridională al peninsulei numite „Cele 3 Insule", care se află în sudul Chinei. Peninsula s-a format din 3 insule populate de etnia jing, Wanwei, Wutou şi Sanxin, aflate în prefectura autonomă Fangcheng a minorităţilor naţionale din Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang. Deşi acum cele trei insule nu mai există în urma activităţii umane, fiind transformate într-o peninsulă, denumirea de „Cele Trei Insule ale Etniei Jing" se mai foloseşte şi astăzi. În ediţia de astăzi a rubricii consacrate minorităţilor din ţara noastră vom vizita împreună localitatea menţionată.

Intrând în satul Wanwei, rândurile de case noi ridicate pe ambele părţi ale drumului şi maşinile parcate în curţile multor gospodării ne atrag privirile. Aici căile rutiere sunt destul de bune. Pescarii încarcă maşinile cu peşte şi alte produse ale mării ca să le transporte la unităţile de prelucrare. Secretarul de partid din acest sat, Su Mingfang, ne-a informat că localitatea a fost una destul de înapoiată. Oamenii se ocupau numai cu pescuitul. Pentru a-şi procura alte alimente, trebuia ca ei să se deplaseze în zonele muntoase pentru a le obţine în schimbul peştelui.

„În ani'70 ai secolului trecut satul nostru era o insulă cu acces foarte dificil. Trebuia să aşteptăm momentul refluxului mării ca să putem merge la târg."

Su Mingfang ne-a mai informat că, incurajaţi de politica de deschidere a guvernului, sătenii şi-au dat seama că trebuie să găsească o cale de îmbogăţire bazându-se pe particularităţile locale. Atunci ei au început să dezvolte pe lângă îndeletnicirea tradiţională, pescuitul şi prelucrearea produselor acvatice, şi comerţul de graniţă, profitând de poziţia geografică a satului. Liang Zhaode a fost un pionier în această privinţă.

Liang are 38 de ani. Este cel dintâi locuitor din Wanwei care s-a ocupat cu prelucrarea şi desfacerea produselor acvatice. Cu 10 ani în urmă, ca şi ceilalţi oameni din sat, şi Liang Zhaode îşi câştiga existenţa din pescuit.

„În vremea aceea pescuiam mai mult decât ceilalţi. Vindeam micilor afacerişti care veneau în satul nostru. Pe urmă am dat comercianţlor mai mari, dar trebuia să mă duc eu până la dânşii, sigur, cu un preţ mai mare. Apoi am renunţat la pescuit şi m-am ocupat de vinderea produselor acvatice. Pas cu pas, afacerea a mers tot mai bine."

Acum Liang Zhaode are o firmă proprie de produse acvatice şi a angajat peste 100 de oameni din sat. Produsele lui se vând şi în provinciile Fujian şi Taiwan. A deschis în Vietnam două fabrici de prelucrare a meduzelor. Acestea se exportă în Coreea de Sud. Liang Zhaode ne-a declarat că perspectivele de dezvoltare a comerţului de graniţă este foarte mare. Numai anul trecut el a câştigat 1,7 miliaone de yuani şi se gândeşte să înfiinţeze un depozit frigorific.

Sub influenţa lui Liang Zhaode, majoritatea sătenilor de etnie jing se ocupă acum cu creşterea şi comercializarea produselor mării. Existenţa lor tradiţională de pescari a suferit mari schimbări.

La intrarea în localitatea Wanwei se află o clădire cu ziduri albe şi acoperiş roşu. O placardă instalată pe aceasta îi arată numele: Pavilionul Ha. Aici este locul unde localnicii se închină zeilor lor. Su Mingfang ne-a informat că strămoşii etniei jing s-au mutat cu 500 de ani în urmă din Vietnam. În fiecare an peste 20 000 de membri ai etniei din întreaga ţară se adună la pavilionul Ha pentru a se închina zeilor, evenimentul fiind cunoscut drept sărbătoarea Hajie, cea mai importantă a populaţiei jing.

Ceea ce ascultaţi este un fragment dintr-un cântec ce se cântă la celebrările prilejuite de Hajie. Astfel de cântece se numesc melodii ha. În zilele noaste sunt puţini cei care mai ştiu cântece ha, fapt ce îl îngrijorează pe bătrânul Su Weifang, care a lucrat toată viaţa în alte localităţi şi s-a întos în satul natal după pensionare. Impresionat de schimbările petrecute în locul său de origine, şi-a dat seama cu mare regret că sătenii, ajunşi mai înstăriţi, nu mai cântă melodii ha şi din ce în ce mai puţini mai cunosc scrierea nan a limbii lor proprii. Su Weifang a luat hotărârea să se ocupe de conservarea limbii etniei.

„ În primul rând trebuie să-i vizităm pe oameni mai în vârstă care ştiu bine această scriere pentru a o colecţiona, apoi să redactăm şi să traducem. Trebuie organizate cursuri de pregătire. Până acum am organizat două serii, la care au participat 19 oameni, bătrâni şi tineri."

Su Mingfang, secretarul de partid, a declarat corespondentului nostru că odată cu dezvoltarea economiei din Wanwei s-au creat şi condiţiile pentru protejarea culturii proprii. În afară de protejare, ei intenţionează să-şi prezinte cultura către lumea din afară şi să deschidă un muzeu a etniei jing.

Dragi prieteni, în ediţia de astăzi a rubricii consacrate minorităţilor naţionale am făcut împreună o incursiune satul Wanwei al etniei jing. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă dă din nou întâlnire săptămâna viitoare.