Eroii – ai zilelor noastre sau chiar mai de demult – nu sunt cu necesitate oameni bogaţi ori faimoşi. Uneori este vorba de simpli ţărani, bătrâne doamne ajunse la pensie, şoferi de autobuze sau alţi oameni puţin sau chiar deloc cunoscuţi până în ziua când faptele lor au avut un impact major asupra semenilor lângă care trăiesc.

Cine sunt adevăraţii eroi ai Chinei zilelor noastre? Este greu de dat un răspuns simplu şi limpede într-o societate atât de diversificată şi dominată tot mai mult de legile economiei de piaţă. Se poate uşor observa că sunt destule celebrităţi care „strălucesc" mai curând prin excentricitate ori prin scandalurile iscate în jurul persoanei lor.

Televiziunea centrală chineză (CCTV) şi-a asumat sarcina lăudabilă să prezinte naţiunii „Mândria Chinei", acele persoane din zilele noastre demne să fie numite fără rezerve „eroi". Cei 9 aleşi să primească acest titlu în anul 2006 sunt toţi oameni de rând, cu venituri modeste, cu ocupaţii destul de banale şi cu o existenţă prin nimic ieşită din comun.

Totuşi în clipele de extremă necesitate, când viaţa şi integritatea unor semeni de-ai noştri s-au aflat în mare pericol, aceşti oameni aparent prin nimic deosebiţi de mulţi alţii, au găsit în ei resursele ca să sară în ajutorul celor în nevoie, fără să şovăie, fără să se gândească nicio clipă la interesele lor, la propria siguranţă. Ca urmare, unii dintre cei aleşi la recomandarea cetăţenilor ca modele de eroism, au părăsit deja lumea aceasta, jertfindu-şi viaţa ca să o salveze pe a altora. Dar nu trebuie înţeles că sacrificiul vieţii ar fi o necesitate pentru dobândirea statutului de erou ori că acesta a fost criteriul suprem de selecţie. Ceea ce a contat cel mai mult a fost uitarea de sine în acele momente de răscruce când intervenţia lor a fost esenţială.

Eroii anului, ca să-i numim astfel, au fost aleşi prin voturile online a 1,2 mil. de persoane care şi-au exprimat opţiunile pe un site al portalului www.Sina.com, unul dintre cele mai vizitate în partea locului. Cei care au participat la selecţie exprimându-şi opţiunile au avut de ales din cele peste 2200 de propuneri făcute, care descriu momente şi fapte mişcătoare. Câteva dintre ele, împreună cu autorii lor, vi le prezentăm şi noi pe scurt în cele ce urmează. Iată-i pe unii din cei desemnaţi drept „Mândrie a Chinei" în 2006.

Huang Qinhua şi-a pierdut viaţa în cursul operaţiilor de salvare din timpul unei inundaţii. Râul pe malul căruia se află satul său a ieşit din matcă. Torenţii s-au năpustit învolburaţi peste şosea spălând totul în calea lor. Un localnic care tocmai trecea cu motocicleta pe acel drum a fost smuls din şa şi aruncat în apa în clocot parcă. A reuşit cu greu să se agaţe de un copac.

Era dimineaţă devreme. Satul de lângă Guilin, în Regiunea Autonomă Guanxi-Zhuang, abia se trezea la viaţă. Cel împins de torenţi a rămas în apă, ţinându-se strâns de arbore până la amiază. Abia atunci, după mai bine de 5 ore a fost zărit de consăteni.

Huang Qinhua era şeful formaţiei locale de pompieri. A organizat pe loc o echipă de salvare. De fapt el era în ziua lui liberă şi îi promisese soţiei sale că va profita de ocazie ca să o înveţe cum să conducă motocicleta. Dar când a aflat de cel rămas prizonier al torenţilor, şi-a schimbat planul.

Când au ajuns la locul cu pricina, salvatorii au aruncat spre cel din mijlocul apelor nişte colaci de salvare improvizaţi. Dar aceştia n-au ajuns până la cel care din clipă în clipă putea să fie smuls şi dus de apele înspumate.

Cei de pe mal au observat că nivelul râului era în creştere. Aşa că Huang a hotărât să încerce salvarea cu o barcă. Pe când oamenii împingeau barca în apă, un sătean a căzut în valuri fiind înghiţit de un vârtej. Huang a sărit în apă ca să-l scoată la mal. Câteva secunde mai târziu cel căzut în undele mocirloase era împins pe mal. Salvatorul său însă a dispărut pentru totdeauna în valuri.

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă săptămâna viitoare la aceeaşi rubrică.