Chu: Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la ediţia de astăzi a rubricii noastre „Noi şi mediul". La microfon, Chu Qunli.

Tan: Bună seara, dragi prieteni! Tan Mi vă salută de la Beijing.

Chu: Astăzi vă vom vorbi despre sturionul chinezesc şi protecţia lui în ţara noastră.

Tan: Dragi prieteni, probabil sturionul nu vă este străin, doarece în Marea Neagră, Marea Caspică şi Lacul Aral se găsesc mulţi sturioni de diferite specii. Potrivit unei statistici, producţia de sturioni din aceste zone reprezintă 80-90% din producţia mondială.

Chu: Sturionii reprezintă cea mai bătrână specie de peşte care trăieşte în lume. Începutul existenţei lor pe planeta noastră datează de acum 200 milioane de ani. Datorită acestei vârste, este apreciat drept „fosila din apă". În prezent în întreaga lume se înregistrează 27 specii de sturioni. Convenţia Internaţională privind Comerţul cu Animale şi Plante Sălbatice a inclus în aprilie 1998 sturionii sălbatici pe lista animalelor pe cale de dispariţie.

Tan: Dintre toate speciile de sturioni, cel chinezesc este cel mai mare. Are o existenţă de 140 milioane de ani, fiind unul din cele mai bătrâne animale care mai trăiesc în lume. Cum îi spune şi numele, este specific Chinei, făcând parte din categoria A de protecţie naţională. Forma corpului acestui animal seamănă cu a rechinului. Totodată, din toate speciile de peşti care trăiesc în apă dulce, sturionul chinezsc ocupă locul 1 în ce priveşte mărimea. Exemplarele mature pot avea lungimea de 4 m, cu greutatea depăşind 500 kg. Structura sa fizică este distinctă. Se poate constata evoluţia peştilor după aspectul lui, având o valoare ştiinţifică deosebită pentru paleontologie, geologie, bionică şi multe alte ramuri ştiinţifice.

Chu: Sturionul chinezesc este un peşte migrator. Când sunt tineri, trăiesc în mare de-a lungul coastei de est a ţării noastre. La vârstele cuprinse între 9-18 ani, vara şi toamna se deplasează în grupuri în fluviul Yangzi din ţara noastră. În toamna anului următor, după ce au parcurs aproape 2500 km, sosesc în râul Jinsha, afluent de pe cursul superior al fluviului Yangzi unde depun pun icre acolo. Apoi se întorc împreună cu puietul lor în mare, după încă un an de zile.

Tan: Însă, barajului de la hidrocentrala Gezhouba de pe fluviul Yangzi, finalizat în anul 1982, a blocat accesul sturionilor spre cursul superior. Pentru a evita dispariţia acestei specii extrem de preţioase de peşte, în martie 1982 s-a înfiinţat Institutul de Cercetare a Sturionului Chinezesc, care studiază creşterea artificială a sturionilor, cum sunt ulterior eliberaţi în diverse ape.

Chu: Cercetătorii institutului au găsit în primii doi ani multe metode practice de salvare a sturionilor chinezeşti. La început au prins cu plasele sturioni şi i-au transferat în apa de dincolo de baraj. Pe urmă s-au apucat să cerceteze creşterea artificială a sturionilor. În 1984 au obţinut primii pui şi au pus în acelaşi an 6000 de mici sturioni în apa fluviului. Până în anul 1988 cercetătorii şi-au însuşit deja multe tehnologii avansate legate de capturarea, creşterea şi punerea înapoi în fluvii a sturionilor. Institutul amintit a pus aproape 4,55 milioane de sturioni chinezeşi în Yangzi şi Fluviul Perlelor până în anul 2004,.

Tan: Mai mult decât atât, pe cursul fluviului Yangzi, la aproximativ 80 km de barajul Kezhouba, a fost creată în 1996 o rezervaţie naturală dedicată sturionilor chinezeşti. În 2002 în locul unde fluviul Yangzi se revarsă în mare, a fost creată încă o rezervaţie naturală pentru puii de sturioni chinezeşti. Este strict interzisă prinderea acestei specii de peşti pe tot parcursul fluviului Yangzi,. Sturionii au reuşit să găsească un nou loc de depunere a icrelor în fluviul Yangzi. Acesta se află la 7 km de barajul Gezhouba, având o suprafaţă de circa 330 ha.

Chu: De-a lungul anilor, protecţia sturionilor chinezeşti a trezit atenţia diferitelor cercuri sociale. Iar mulţi conducători de stat, experţi chinezi şi străini au făcut vizite de documentare sau investigaţii la institutul amintit. Până în 2004, Corporaţia Complexul Hidroenergetic şi de Nagivaţie de la cele Trei Defileuri ale Fluviului Yangzi a donat 37 milioane de yuani pentru cercetările institutului.

Tan: În 2003, cu investiţiile companiei tocmai menţionate, a fost dată în folosinţă la institut o crescătorie acoperită modern pentru sturioni. chinezeşti la institut. Bazinele mai mari pot păstra oxigen suficient în apă. Astfel s-a ridicat rata de supravieţuire a puilor de sturioni. Pe de altă parte, folosirea unei macarale speciale a redus la minim efectele negative asupra femelelor în timpul transferării lor de la un bazin la altul, favorizând refacerea grabnică a acestora.

Chu: În mai anul acesta, Institutul de Cercetare a Sturionilor Chinezeşti de la Gezhouba a pus încă 31.000 de pui în fluviul Yangzi. Însă trebuie să recunoaştem că existenţa sturionilor chinezeşti este afectată de poluarea mediului şi de alţi factori nefavorabili. În ansamblu, numărul sturionilor manifestă o tendinţă coborâtoare. Mai avem mult de făcut pentru creşterea artificială a acestora.

Tan: Dragi prieteni, v-am vorbit despre sturionii chinezeşti şi protecţia acestora în ţara noastră. Chu Qunli şi Tan Mi vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urează o seară plăcută.