Într-o zi la Lişteava, unde locuiesc împreună cu soţia, v-am auzit vocea caldă şi plină de lumină a dvs. a tuturor redactorilor români ai RCI, spre sfârşitul anului 1996, pe unde scurte. De atunci v-am urmărit continuu şi o voi face toată viaţa intrând şi eu ca şi ceilalţi în marea familie de prieteni ai RCI. Acum în viaţa mea de preot socotesc pentru mine la ora actuală RCI ca o a doua universitate la care îmi place să învăţ din nou, prin dvs. fiind mereu tânăr.
Toate cunoştinţele acumulate despre China le împărtăşesc la rândul meu oamenilor din sat, rămânând surprins de multe ori în mod fericit să aud că avem multe de învăţat de la China.
Sper ca această dragoste faţă de China să o moştenească şi nepoţica mea - Maria - care a crescut mare, frumoasă şi sănătoasă la Lişteava, având 5 ani şi jumătate şi sper ca ea să ajungă în China în locul meu, să vadă că nu degeaba m-am ataşat cu tot sufletul de o cultură, aşa cum spuneau profesorii mei de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, că este 'una din cele mai curate şi intacte culturi', care au rezistat în timp.
|