Bună seara, dragi ascultători, astăzi vă vom conduce într-o provincie sudică a Chinei, Hunan, ca să ne plimbăm împreună printr-un frumos oraş cu istorie îndelungată, Yueyang. Acesta se află pe ţărmul lacului Dongting, care este prin întindere al doilea lac cu apă dulce din China. Pavilionul Yueyang şi insula Junshan sunt cele mai renumite două puncte turistice din oraş. Urmează să le vizităm pe rând.

Pavilionul Yueyang a fost construit în anul 215 şi este una dintre cele mai faimoase construcţii antice din China. Iniţial a servit ca punct de supraveghere a instrucţiei marinarilor. Pavilionul este o structură exclusiv din lemn. Patru coloane suportă greutatea întregii construcţii. De menţionat că nu s-a folosit niciun cui în structura pavilionului. Toate piesele sunt îmbinate prin cepuri din lemn care se apucă strâns unul de altul. Ansamblul construcţiei este deosebit de stabil.

Mulţi oameni de litere au scris de-a lungul vremurilor despre pavilionul Yueyang. Cea mai renumită este proza cu acelaşi nume creată de către Fan Zhongyan, mare scriitor din dinastia Song. Scrierea sa constă doar din 300 caractere, dar este deosebit de mişcătoare. Multe propoziţii din text au devenit maxime care călăuzesc purtarea oamenilor. Iată una: „Să ne preocupăm de treburile statului înaintea altora, să ne bucurăm de confort după alţii." Nu este singura transmisă din generaţie în generaţie. Două panouri de lemn pe care este scrisă creaţia lui Fang Zhongyan sunt aşezate în interiorul pavilionului.

Panoul aflat la primul etaj a fost scris de către maestrul de caligrafie Zhang Zhao, profesor al împăratului Qianlong din dinastia Qing. La parter este expusă o copie a acestuia. De ce există două rânduri de panouri în pavilion? Ghida de aici, Yu Hanlin, ne-a explicat:

„În timpul împăratului Daoguang din dinastia Qing în zona aceasta a fost numit un nou prefect căruia îi plăcea să colecţioneze opere caligrafice. El a fost captivat de scrierea lui Zhang Zhao. De aceea a găsit un meşter care să facă o copie pe ascuns după aceasta. După aceea a chiar înlocuit-o cu copia. A încercat să plece din zonă pe calea apei. Din cauza curentului tumultuos al apei, barca s-a răsturnat. Cum să supravieţuiască? Cel mai bine era să înşface tabla de lemn. Dar a uitat ceva: panoul era din lemn de santal roşu, care e foarte greu. S-a scufundat şi mai repede. Prefectul lacom s-a înecat. Mai târziu inscripţia originală a fost scoasă din apă de către pescarii localnici într-un timp secetos."

Urcăm scările până la etajul doi al pavilionului Yueyang. Putem să ne bucurăm de un peisaj foarte încântător. Unul dintre turişti, Liu Jun ne-a comunicat impresiile lui:

„Am fost aici de multe ori, dar de fiecare dată mă simt altfel. Mă emoţionez ori de câte ori văd tabla aceea cu proza Pavilionul Yueyang. Pot să stau aici să admir această operă caligrafică toată ziua. Sunt uimit de fumuseţea ei. Şi peisajul din jur este frumos. În faţa acestei construcţii vechi se găseşte vastul lac Dongting. Simt că am vederi mai largi."

Privind de la Pavilionul Yueyang la luciul lacului Dongting putem să vedem o insuliţă frumoasă care reprezintă o altă mândrie a localităţii. Insula, cu o întindere de mai puţin de 1 kmp, dispune de trei lucruri de mirare: bambusul care plânge, ceaiul ce dansează şi unica broască ţestoasă de aur.

Bambusul care plânge este o specie specială de bambus care creşte pe insula Junshan. Spre deosebire de bambuşii obişnuiţi, suprafaţa acestuia este plină cu pete brune-purpurii. Se spune că sunt urme de lacrimi. Tânăra Zou Liang din zonă ne-a spus că sunt lacrimile celor două soţii ale împăratului Shun din antichitate.

„Cu mai bine de 4000 de ani în urmă, două prinţese ale împăratului Yao s-au măritat cu împăratului Shun. Într-o vizită în sud Shun a murit. Cele două soţii ale lui au venit şi ele în sud la insula Junshan să-şi caute soţul. Aflând de moartea lui, ele au plâns trei zile şi trei nopţi ţinând în braţe trestii de bambus. Apoi s-au aruncat în apă, sacrificându-şi viaţa pentru dragoste. Lacrimile lor au picat pe bambuşi şi s-au format petele care nu se mai şterg."

Încă din vremuri îndepărtate insula Junshan era renumită pentru ceai. Aici se produce un sort de ceai foarte preţios, numit Junshanyinzhen, (ace de argint de la Junshan). Specialitatea acestuia este că mugurii acestui tip de ceai stau vertical în apă şi arată ca şi cum ar dansa. Este unul dintre cele mai renumite zece ceaiuri din China şi unul dintre cele mai scumpe.

Cel de-al treilea lucru de mirare este unica broască ţestoasă de aur. Pe insula aceasta trăieşte o specie de broască ţestoasă la care marginea carapacei este de culoare aurie. De aceea a fost numită broasca ţestoasă de aur. Potrivit legendelor populare, aceasta poate aduce oamenilor fericire. De aceea turiştii care vin aici vor să atingă cu mâna acest animal deosebit.

Dragi prieteni, cu aceasta am încheiat această ediţie a rubricii Turism în China. Realizatoarea şi prezentatoarea Wang Hong vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă săptămâna viitoare.