Unde se ascund microbii? Ziarul australian „The Sunday Telegraph" a publicat recent un articol în care analizează zece teorii frecvente privind microbii.

1. Trebuie să se acopere scaunul de toaletă cu capacul când se trage apa? Răspunsul este afirmativ. Potrivit rezultatelor unei cercetării a Universităţii americane Arizona, clătirea cu apă a scaunului WC-ului fără acoperirea cu capac va avea efect de pulverizare. Ca urmare, microbii patogeni de pe scaunul toaletei se vor răspândi pe o suprafaţă de 2,5 mp şi pot pluti în aer timp de două ore.

2. Sunt numeroşi microbi pe clanţele uşilor de la WC-urile publice? Nu. Un microbiolog australian a explicat că dezvoltarea microbilor are nevoie de un mediu umed, iar clanţa uşii este relativ uscată. De aceea majoritatea microbilor de acolo nu pot trăi mult timp.

3. Sunt numeroşi microbi pe colacul scaunului toaletei? Nu. De obicei pe colac există unii microbi. Însă este unul dintre locurile cel mai lesne de infectat din casă, clasându-se după pardoseala camerei de baie şi fundul pentru tocat carne.

4. Chiuveta de bucătărie este curată, deoarece se folosesc mereu aici apă şi detergent. Afirmaţia este greşită. Chiuveta are toate condiţiile favorabile creşterii microbilor, întrucât este umedă şi este folosită deseori pentru curăţarea resturilor de mâncare.

5. Pe cârpă sunt numeroşi microbi? Aşa este. Cârpa din bucătărie este cel mai grav infectată de microbii din casă. Cârpa este umedă şi puţin mai caldă; de aceea favorizează creştere microbilor. Deşi multe feluri de microbi nu vor produce probleme, unii agenţi patogeni, care pot determina intoxicaţii alimentare, precum stafilococii pot trăi pe cârpă. De aceea cârpa trebuie să se dezinfecteze în cuptorul cu microunde sau să se usuce la soare. Metoda cea mai bună este să se schimbe săptămânal cârpa.

6. Pe masa de lucru nu există microbi şi este potrivită pentru servirea mesei. E greşit. Cercetătorii de la Universitatea Arizona au analizat răspândirea microbilor de pe obiectele din birouri. Rezultatul a arătat că receptorul telefonului, computerul, tastatura şi mouse-ul reprezintă instrumentele pentru activitate cu cei mai mulţi microbi. Aceştia în majoritate nu sunt însă patogeni, deorerece suprafaţa respectivelor obiecte este uscată.

7. Agentul antibacterian este o bună armă împotriva microbilor? Nu. Agentul antibacterian este eficient într-o anumită măsură, însă microbii vor muri nu imediat, ci la o perioadă de timp după contactul cu dezinfectantul. Şi folosirea exagerată a agentului antibacterian va duce la apariţia unor microorganisme rezistente la antibiotice.

8. Dacă se foloseşte un detergent bun, apa pentru spălarea vaselor nu mai trebuie să fie caldă. Această afirmaţie este greşită. Microbilor nu le place apa caldă. De aceea apa caldă reprezintă un mijloc bun de asigurare a curăţeniei veselei. Temperatura potrivită este când apa este atât de caldă încât trebuie să purtăm mănuşi de cauciuc.

9. Săpunul antibacterian este mai efient pentru spălarea mâinilor? Nu. La fel ca şi agentul antibacterian, trebuie să folosim cu prudenţă săpunul antibacterian. Nivelul populării microbiene a pielii este acelaşi, indiferent de tipul de săpun pe care îl folosim.

10. Spălarea hainelor cu apă rece nu poate ucide microbi. Nu este corect. Majoritatea detergenţilor pentru spălarea hainelor au efect puternic de curăţare. Dacă hainele nu sunt grav infectate, majoritatea microbilor pot fi ucişi de către detergent în urma spălării cu maşina.