Li Qun, născut în provincia Shanxi în 1912, este un influent gravor în lemn şi pictor chinez. Xilogravura reprezentându-l pe scriitorul Lu Xun realizată de el este utilizată în toată lumea ca imagine standard pentru cunoscutul prozator din China secolului XX.

În anul 1931 tânărul din Shanxi a fost admis la Şcoala Naţională de Artă din Hangzhou. Doi ani mai târziu a pus aici bazele Asociaţiei de Cercetare a Gravurii în Lemn. Începuse deja să realizeze xilogravuri în care înfăţişa imagini legate de viaţa oamenilor de rând. În acelaşi an adera la o asociaţie a artiştilor cu vederi de stânga.

7 ani mai târziu, în 1940, îl găsim în Yan'an, cunoscuta bază revoluţionară, unde a predat la Academia de Artă „Lu Xun". Aici a participat la dezbaterile iniţiate în 1942 de Conferinţa pentru Literatură şi Artă. Era o reuniune importantă, pentru că atunci Mao Zedong a schiţat liniile directoare ale artei din viitoarea republică a poporului.

În iulie 1949 se număra printre membrii primului congres naţional al scriitorilor şi artiştilor chinezi. A fost ales membru al comitetului director al Federaţiei Cercurilor Literare şi de Artă din China şi a fost numit director executiv al Asociaţiei Naţionale a Lucrătorilor din Domeniul Artei. Ulterior s-a stabilit pentru o vreme la Taiyuan, unde a deţinut funcţia de director al Federaţiei Cercurilor Literare şi Artistice din Shanxi, provincia sa natală. Tot aici a fost şi redactorul şef al unei reviste provinciale, „Magazinul ilustrat de Shanxi".

Nu a stat multă vreme pe meleagurile copilăriei. În 1952 se muta la Beijing, unde s-a angajat la Editura Artelor Frumoase ale Popoporului. Şi-a petrecut mulţi ani în birourile acestei edituri de lucrări de artă. A lucrat şi la jurnalul „Mei shu" (Artele frumoase), apărut tot în capitala Chinei.

În anii '60 ai secolului trecut a început să călătorească prin ţară, realizând gravuri în lemn. S-a oprit din drumeţii către finele deceniului următor. S-a întors în provincia Shanxi, unde a avut mai ales ocupaţii cu rol ceremonial. Din 1977 a cumulat mai multe funcţii: preşedinte al Studiourilor de Pictură ale provinciei Shanxi, membru în comitetul de conducere a Federaţiei Cercurilor Literare şi Artistice din China, director al Asociaţiei Artiştilor din China, vicepreşedinte al Asociaţiei Gravorilor în Lemn.

Pe parcursul a 60 de ani Li Qun a participat cu picturi şi gravuri la numeroase manifestări expoziţionale. 18 dintre acestea au fost expoziţii personale. Lucrările ieşite de sub mâna sa au putut fi admirate de iubitorii de artă din peste 50 de ţări. Iar ceea ce impresionează în primul rând la creaţiile sale este marea dragoste pentru viaţă şi pentru oameni, ce emană din toate.

Menţionam portretul devenit emblematic al scriitorului Lu Xun. Considerat fondator al literaturii chineze moderne, impunând renunţarea la canoanele clasice în favoarea limbii vii, vorbite, întemeietor al Ligii Scriitorilor de Stânga, prolificul autor şi traducător din prima jumătate a sec. al XX-lea a avut un rol deosebit în orientarea artistului plastic Li Qun. Influenţat de Lu a pus gravorul mâna pe daltă. Scriitorul considera că în condiţiile de atunci – revoluţionare, cum le numea el, din zbuciumaţii ani '30 ai istorie chineze – gravura în lemn, nepretenţioasă din punct de vedere al condiţiilor materiale, era forma cea mai potrivită de expresie plastică. Iar Li a „extras" dintre fibrele lemnoase imagini reflectând condiţiile sociale grele din vechea Chină, flăcările şi ororile războiului, viaţa ostaşilor şi traiul ţăranilor, dar şi avântul şi realizările perioadei de după 1949. Crezul său artistic, de a servi interesele maselor, coincide cu crezul său politic, aşa cum şi i-l inculcat marele lider Mao Zedong.

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă şi săptămâna viitoare.