Dragi prieteni, în ţinutul Xinxiang, provincia Henan, din centrul Chinei este un sat bogat numit Jinghua. Localnicii spun că satul Jinghua a fost altădată foarte sărac, iar marile schimbări petrecute aici s-au datorat în principal primarului satului – Liu Zhihua. În ediţia noastră de astăzi vă vorbim despre aceasta.

Liu Zhihua, o femeie aparent obişnuită, cu statură înaltă, dar slabă şi puţin adusă de spate, era o ţărancă oarecare. Cu 34 de ani în urmă, cu totul neaşteptat, ea a fost aleasă primarul satului.

Satul Jinghua este o unitate administrativă din judeţul Xinxiang. Avea pe atunci ceva peste 300 de locuitori, fiind o aşezare foarte mică după criteriile din China. În urmă cu 34 de ani se vedeau aici terenuri în paragină, localitatea fiind una din cele mai sărace din China. Bărbaţii din sat au condus prin rotaţie colectivitatea, dar nici unul nu a reuşit să-şi ajute consătenii să rezolve problema hranei. Neavând încotro, aceştia au ales o femeie ca primar de sat. Aceasta a fost Liu Zhihua.

La începutul mandatului familia lui Liu Zhihua a fost îngrijorată de soarta sa. Însă acţiunile iniţiate de femeia au determinat sătenii să o privească cu respect. După ce şi-a asumat funcţia de primar, Liu Zhihua şi-a stabilit misiunea de primă importanţă să rezolve problema hranei pentru toţi locuitorii satului. În fruntea tuturor ţăranilor din localitate, Liu Zhihua s-a apucat să are toate terenurile nelucrate, pe care a semănat grâu. În zorii fiecărei zile pleca la munca pământului. Sătenii, văzând că o femeie ca primăriţa muncea atât de mult pentru sat, i-au urmat de bună voie exemplul şi s-au dus şi ei la lucrul pământului. Un an mai târziu, pentru prima dată populaţia de aici a avut asigurată hrana.

În momentul în care sătenii nu au mai avut grija cerealelor, primăriţa a început să-şi facă alte planuri.

„În 1973 ne-am rezolvat problema hranei, dar cum să scăpăm de sărăcie? Atunci m-am gândit la organizarea unor manufacturi, cum sunt ateliere pentru realizarea unor funii de paie, a olanelor din azbest şi altele. Aşa am făcut până în 1979. Ulterior politica ţării a devenit mai flexibilă, iar noi am înaintat curajos către sectorul doi – cel industrial."

Începând din 1974 Li Zhihua a fost în fruntea sătenilor la făcutul funiilor de paie şi producerea olanelor de azbest. În felul acesta a fost acumulat ceva capital. Mai târziu, profitând de bogatele resurse de soia din zonă, Liu Zhihua a înfiinţat o fabrică de dofu (brânză de soia) uscat. Când au fost gata primele cutii cu acest produs, a venit singură la Beijing, unde le-a vândut la diverse magazine, deschizându-şi treptat accesul spre piaţa capitalei. În anii '90 ai secolului trecut brânza de soia de la Jinghua ocupa circa jumătate din piaţa de la Beijing.

În anii ce au urmat, pe lângă fabrica de dofu uscat, Liu Zhihua a deschis succesiv, după cerinţele pieţei, fabrici de cristale pentru lapte de soia, de conserve, o întreprindere chimică, una de medicamente, dimensiunile fabricilor crescând tot mai mult, iar unităţile trecând de la cele folosind intensiv braţele de muncă la acelea utilizând intensiv tehnologia. Astăzi, sub conducerea doamnei primar, satul Jinghua a devenit dintr-un sătuc un grup de companii industriale, fondurile lor fixe însumând 580 milioane de yuani. În prezent Liu Zhihua intenţionează să retehnologizeze diverse întreprinderi din sat în direcţia armonizării cu mediul.

„Dorim ca întreprinderile noastre să fie în primul rând nepoluante, apoi consumatoare de puţină energie şi după aceea să-şi poată reduce cheltuielile. Adoptăm un principiu, acela de a nu admite obiective poluante."

În urma acţiunilor adoptate de cadrele de conducere ale satului în frunte cu Liu Zhihua, înfăţişarea localităţii se schimbă de la o zi la alta. Sătenii spun că odinioară locuiau în case făcute din lut şi acoperite cu paie, pe când acum pe marginea străzilor din Jinghua se înşiră fără excepţie clădiri noi, frumoase.

Dragi ascultători, ne oprim aici. Joia viitoare vom continua cu partea a doua a acestui reportaj. Realizatorul şi prezentatorul Shi Dacheng vă mulţumeşte pentru atenţie.