Vorbeam săptămâna trecută despre cariera sportivă a lui Jet Li și despre orientarea sa spre film. Primul în care a jucat a fost „Templul Shaolin". Trama se baza pe legendele legate de mănăstire și pe istoria reală a modului în care călugării de aici l-au salvat pe un împărat din dinastia Tang. Turnat chiar în incinta templului și pe malurile Fluviului Galben și înfățișând diferite stiluri tradiționale de arte marțiale, cum ar fi „18 brațe", „boxul beat", „ghearele de vultur" etc., filmul a fost un succes extraordinar de casă. Jet Li a devenit o celebritate aproape peste noapte. Următoarele două pelicule au avut și ele prin temă și fundal legătură cu templul călugărilor luptători: „Puștii de la Shaolin" și „Artele marțiale de la Shaolin".
Îmbătat de succes, ca și alți confrați ai săi, și-a încercat mâna în calitate dublă de regizor și actor în „Născut să apere". A fost un fiasco. Mai mult, sănătatea precară din acea vreme i-a determinat pe doctori să-i recomande să renunțe la wushu. Nu i-a ascultat. Și și-a îndreptat ochii către America. Pe drum l-a întâlnit pe regizorul Tsui Hark din Hong Kong. Acesta l-a distribuit în „Cândva în China", unde își demonstrează o dată în plus calitățile extraordinare în artele marțiale. A fost în egală măsură un succes de public și de critică, exploatat prin realizarea a încă două episoade a poveștii faimosului Wong Feihung, care lupta în sec. XIX pentru drepturile chinezilor în fața reprezentanților puterilor cotropitoare.
A urmat o altă serie de filme dedicate unui erou popular, bineînțeles cunoscător de kung fu, Fong Saiyuk, dar și alte creații: „Maestrul", „Spadasinul", „Ultimul erou din China", „Maestrul de taiji". Jet Li, alături de colegii săi, Jackie Chan și Chow Yunfat, au creat faima filmului hongkonghez de acțiune.
Actorul a căutat și a reușit să se desprindă de rolurile tradiționale, cu costumații din trecutul istoric și cu trucaje în stilul „wire fu" ( „fu pe sârmă" în care actorii, legați asemeni unor marionete, cu cabluri abil mascate, par a face salturi incredibile și chiar să zboare). Scenarii mai realiste, apropiate de zilele noastre, precum „Garda de corp de la Beijing" sau „Tatăl meu este un erou" sau bucurat de același succes ca și creațiile anterioare. Adevărată piatră de încercare și bun motiv de mândrie pentru Jet Li a fost întruchiparea lui Bruce Lee din „Pumnul furiei". Actorul a ezitat să primească rolul unui persoane atât de cunoscute și de admirate. A fost distribuit, alături de Jackie Chan și Yuen Wooping, iar rezultatul a fost cea mai apreciată realizare cinematografică în care a jucat.
Când în fine a ajuns la Hollywood, reputația lui era bine stabilită. A debutat la studiourile americane în 1998 jucând alături de Mel Gibson în seria a IV-a din „Arma letală". Filmele următoare, „Romeo trebuie să moară", „Sărutul dragonului", „Singurul" l-au făcut pe Jet Li la fel de popular printre americanii iubitori de filme de acțiune ca și printre fanii săi din Asia. Marile sale succese americane se numesc „Eroul" și „Danny, câinele", ultimul portretizând un adult cu gândire de copil, care a fost crescut ca un animal un film sumbru și de mare profunzime.
Ultima sa realizare este „Neînfricatul", creație adusă pe ecranele chinezești la începutul anului acestuia. Actorul declara presei că este chiar ultimul său rol într-un film de arte marțiale. Vestea a generat tristețe printre iubitorii starului. Dar el și-a explicat decizia pornind chiar de la wushu, pe care nu-l consideră o practică de folosit pentru a plăti violent polițe, ci doar o cale de a evita pericolele. De fapt încă din filmul anterior, „Danny, câinele", a încercat să transmită acest mesaj.
„Violența nu este calea de a rezolva problemele, iar noi avem nevoie de o lume pașnică", spunea Jet Li. „Destrămarea caracterului „wu", care poartă sensul de „artă marțială", înseamnă oprirea violenței, fapt care reflectă cel mai bine sentimentele antirăzboinice generoase și tolerante ale orientalilor," adăuga el.
Realizatorul și prezentatorul Emil Mirasova vă mulțumește pentru atenție și vă așteaptă săptămâna viitoare.
|