Ministerul chinez al Ştiinţei şi Tehnologiilor şi Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice din Beijing (BOCOG) au lansat un program de acţiune pentru o olimpiadă a ştiinţei şi tehnologiei şi au pus în operă 10 proiecte importante, între care stadioane olimpice, transport inteligent, un sistem modern multilingv de informaţii, utilizarea experimentală a autovehiculelor electrice ş.a.

Pentru găzduirea JO trebuie construite în Beijing 12 stadioane, săli şi alte terenuri de sport. Reprezentative sunt Stadionul Olimpic şi Centrul Naţional de Nataţie. Stadionul este numit şi „Cuibul de Pasăre" datoriă aspectului imensei structuri de grinzi metalice dispuse în unghiuri neregulate. Structura va putea găzdui 91.000 de spectatori. Pentru realizarea părţii metalice a acesteia sunt necesare 42.000 t de oţel prelucrate în componente de 50-200 t fiecare.

„Cuibul de Pasăre" va fi construcţia în carcasă metalică cu cea mai mare deschidere din lume. Designul ultramodern a creat mari dificultăţi pentru lucrările de execuţie. De pildă, realizarea „cuibului" a reprezentat o mare provocare pentru constructori. După cercetări ei au renunţat la metoda tradiţională, turnând betonul pe la baza ţevilor de oţel. Ca urmare perioada de executare a lucrării s-a scurtat cu două luni şi calitatea este excelentă. Această nouă tehnologie a obţinut un brevet naţional de invenţie.

Deschiderea maximă a „Cuibului de Pasăre" va fi de 343m. Pentru realizarea unei asemeni carcase trebuie folosit un oţel special, slab aliat şi de înaltă rezistenţă, care nu a mai fost folosit în construcţii. Prin eforturile cercetătorilor chinezi, s-a realizat cu succes acest tip de oţel.

În afară de oţelul special, sunt multe alte materiale noi realizate de chinezi. Spre exemplu, cărămizile din nisip cu permeabilitate ridicată utilizate în construcţia arenelor olimpice au obţinut peste 20 de brevete şi au atras comenzi din Arabia Saudită, Singapore şi din alte ţări.

Centrul Naţional de Nataţie este cunoscut drept „Cubul de Apă". Clădirea a fost inspirată de aranjamentul fundamental al celulelor organice şi formaţia naturală a clăbucilor. Forma de bule, frecventă în natură nu a fost utilizată niciodată într-o structură arhitecturală. Pereţii şi acoperişul centrului conţin 3 straturi. Aproape nici unul din cele 9803 noduri şi cei 20870 de stâlpi din oţel nu este paralel cu altul. Desenul tradiţional, bidimensional, nu ete aplicabil aici. Constructorii chinezi şi-au valorificat pe deplin potenţialul de novator. Timp de o jumătate de lună coordonatele tuturor componentelor au fost marcate într-un spaţiu tridimensional, completându-se astfel o lacună în arhitectura mondială.

Pereţii şi acoperişul „Cubului de Apă" vor consta din 3000 de hexagoane din oţel încastrând perne transparente cu aer. Stadionul va fi asemănător cu o imensă bucată de gheaţă plină cu bule de aer. Pernele de aer sunt făcute din folii de plastic cu rezistenţă sporită la coroziune şi presiune. Centrul de nataţie va fi aproape transparent. Cea mai mare parte a construcţiei va fi iluminată natural, iar apa din bazinele de înot va fi încălzită cu energie solară. Ca atare „Cubul de Apă" va fi nu numai frumos, dar şi ecologic.

Asemenea tehnologii avansate se întâlnesc peste tot la lucrările olimpice.