China îşi aprovizionează propria populaţie, adică 21% din populaţia mondială, folosind doar 7% din resursele de apă pe glob. Odată cu creşterea populaţiei şi accelerarea dezvoltării economice resursele de apă ale Chinei au devenit şi mai solicitate. Ca atare, guvernul chinez a iniţiat o politică ce urmăreşte creşterea eficienţei folosirii apei.

Tangshan este un important oraş industrial din nordul Chinei. Industriile carboniferă, metalurgică şi a ceramicii reprezintă trei sectoare ce contribuie cel mai mult la veniturile oraşului. Toate consumă mari cantităţi de apă. Ca atare, primăria Tangshan a iniţiat un program de construire a unui oraş bazat pe economisirea apei. Una din măsurile importante adoptate o reprezintă creşterea ratei de reciclare a apei reziduale.

Grupul minier „Kailuan" din oraşul Tangshan evacuază în fiecare an peste 100 de milioane de metri cubi de apă reziduală. Pentru a o refolosi, în 1992 grupul amintit a deschis o staţie de epurare a apei. Guo Hai, director adjunct al acestuia a făcut un calcul pentru corespondentul nostru.

„Costul pentru epurarea apei este 1,32 yuani pe tonă, iar pentru a scoate o tonă de apă din puţuri de adâncime trebuie să cheltuim 2,12 yuani. Dacă reciclăm în fiecare an 3,6 milioane de tone de apă reziduală scoasă din puţurile miniere, putem să economisim 2,9 milioane de yuani utilizând astfel de tehnologii avansate."

Guohai a mai arătat că apa tratată se poate folosi pentru spaţiile verzi şi la alte activităţi destinate înfrumuseţării oraşului, ridicând astfel semnificativ eficienţa folosirii resurselor de lichid vital.

La compania de ceramică „Huamei" din acelaşi oraş a fost cumpărată cu 200.000 de yuani o instalaţie de reciclare a apei. Pot fi tratate zilnic 1000 t de ape reziduale. Toată cantitatea este refolosită în producţie.

Rata de tratare a apei reziduale din oraşul Tangshan a atins în prezent 65%. Potrivit obiectivului guvernului central, în oraşele din nordul Chinei, 10-15% din apa reziduală evacuată şi tratată poate fi utilizată direct până în 2010. În oraşele litorale din sudul ţării această proporţie va ajunge la 5-10%.

În fiecare an locuitorii din Regiunile autonome Ningxia şi Mongolia Interioară folosesc pentru producţie o mare cantitate de apă din Fluviul Galben. În ultimii ani, o dată cu dezvoltarea accelerată a acestor două regiuni, a sporit rapid necesarul de apă. Dar din cauza instalaţiilor înapoiate pentru irigaţii, fenomene de irosire a apei sunt foarte des întâlnite.

Autorităţile din cele două regiuni au iniţiat din 2003 o nouă măsură potrivit căreia întreprinderile din zonă trebuie să aloce investiţii pentru modernizarea instalaţiilor de irigaţii. Astfel apa economisită în agricultură prin utilizarea tehnologiilor noi şi înalte poate ajuta la satisfacerea cererii de apă industrială. Hu Siyi, ministrul adjunct chinez al apelor a spus:

„Această măsură a contribuit la creşterea eficienţei în folosirea resurselor de apă şi la asigurarea aprovizionării cu apă din cele două regiuni."

Potrivit unor statistici, cantitatea de apă destinată irigaţiilor din toamna lui 2005 pe malul sudic al Fluviului Galben în Regiunea Autonomă Mongolia Interioară a fost cu 20 milioane de mc mai mică decât în perioada similară a anului 2004.

În majoritatea regiunilor din China principala modalitate de irigaţii o reprezintă transportarea apei prin canale din pământ şi irigarea dintr-o dată a ogoarelor cu multă apă. Aproape jumătate din apă se pierde până la jumătatea drumului. Ca atare, modificarea modului de irigare reprezintă una din cele mai importante acţiuni pentru economisirea apei destinate agriculturii.

Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură se află într-o zonă cu climat continental, dispunând de foarte puţină apă pentru agricultură. Su Jun, directorul departamentului pentru economisirea apei din oraşul Shihezi din Xinjiang a spus corespondentului postului nostru de radio că din 1996 au început să fie promovate tehnologiile de irigaţii prin picurare la plantele industriale. Folosind un sistem de canale cu mică presiune, apa poate picura pe pământ şi se poate infiltra încet în rădăcinile plantelor.

„Suprafaţa terenurilor agricole irigate prin astfel de metode a ajuns la 120.000 ha, reprezentând 60% din suprafaţa totală a terenurilor agricole din regiune. Pentru fiecare mu, (aproximativ 0,07 ha) de terenuri dotate cu acest fel de instalaţii este nevoie de doar 400 yuani. Mai mult, toate instalaţiile sunt fabricate în China."

În afară de măsurile menţionate, guvernul chinez a iniţiat şi reformarea preţului apei. În peste 300 de oraşe a început să fie percepute taxe pentru tratarea apelor reziduale. O oficialitate de la Ministerul chinez al Apelor a subliniat că din punct de vedere strategic, fiecare regiune trebuie să-şi stabilească structura economică şi socială conform propriilor resurse de apă