Astăzi vă voi împărtăşi noi şi noi gânduri şi impresii născute din contactul cu realitatea capitalei Chinei, care mi se dezvăluie treptat lasându-se înţeleasă pe măsura trecerii timpului şi a sporirii informaţiilor.

Sunt atât de multe lucrurile care ţi se impun atenţiei atunci când ajungi aici venit dintr-un spaţiu atât de îndepărtat geografic şi cultural încât a încerca o ierarhizare a lor este aproape imposibil. Aşa că o să renunţ la a stabili priorităţi şi o să mă las furat de mulţimea amestecată de impresii pornind de la cele înregistrate în primul rînd pe stradă.

Spectacolul străzii, căci despre aşa ceva este vorba, este desigur, unul dintre primele lucruri care îţi atrag atenţia. Mai întâi, mulţimea neobişnuit de mare pentru noi, a oamenilor care umplu permanent, străzile. Dacă vă gândiţi că Beijingul adăposteşte în perimetrul său de peste 16 mii de kilometri ?cât un mic stat din alte părţi ale lumii- peste 15 milioane de locuitori, cărora li se adaugă peste 3 milioane de persoane aflate aici temporar, atunci mirarea începe să dispară. Dacă mai adăugaţi şi faptul că, în pofida suprafeţei sale imense, numai o treime, cea aflată în câmpie, este intens locuită, restul fiind ocupată de zonele deluroase şi muntoase, atunci totul devine şi mai uşor de înţeles. De altfel, aglomerările urbane sunt obişnuite astăzi în China şi ele concentrează circa 43% din populaţia ţării, atrasă aici de mult mai numerosele posibilităţi de a-şi găsi un loc de muncă şi de a-şi câştiga existenţa. Şi marea metropolă oferă, în acest sens, prin ritmul ei de dezvoltare, condiţiile cele mai favorabile şi mai diverse. În afara industriei, comerţului, serviciilor, sistemelor educaţional şi medical, construcţiile atrag probabil cea mai mare parte a muncitorilor, veniţi în majoritate din mediul rural. În afara celor angajaţi într-un loc de muncă fix, există fireşte la Beijing un mare număr de mici întreprinzători care-şi cîştigă existenţa, individual, pe străzi, vânzând cele mai diverse lucruri sau prestând anumite servicii şi ei contribuie din plin la pitorescul spectacol al străzii. Există, în afara vânzătorilor de legume şi fructe, textile sau obiecte de ceramică, cărăuşi cu bicicleta ce transportă pe remorca acesteia orice, inclusiv persoane într-un fel sui-generis de ricşe. Sunt peste tot, bucătari ambulanţi care, de obicei tot pe remorca bicicletei au amenajată o mică bucutărie unde pregătesc pe loc diverse gustări. Reparatori de biciclete, tocilari, lustragii, cizmari şi mulţi, mulţi alţii sunt gata oricând să vină în întâmpinarea nevoilor trecătorilor. Cel mai mult m-a mirat însă apariţia frizerilor ambulanţi instalaţi unul după altul pe trotuare, în locuri virane, sub pasarele şi poduri. Având în dotare un scaun şi o trusă cu ustensile ei îi tund sau bărbieresc pe cei probabil prea grăbiţi sau prea săraci să intre într-una din, de altfel, numeroasele frizerii aflate la tot pasul. Alături de ceilalţi şi ei reprezintă una din numeroasele pete de culoare care alcătuiesc ineditul şi pitorescul spectacol al străzilor capitalei.

Marea aglomeraţie urbană, dezvoltarea edilitară dar mai ales industrială a Beijingului voalează însă, chiar la modul cel mai propriu, atmosfera pitorească a oraşului. Poluarea se face simţită în aer de la primul contact cu oraşul deşi reducerea ei se află în centrul preocupărilor autorităţilor. Cineva îmi spunea că astăzi situaţia este cu mult mai bună în urma mutării a zeci de întreprinderi poluante în afara urbei. Şi procesul continuă, edilii declarând că până în anul 2010 calitatea aerului capitalei se va îmbunătăţi radical prin strămutarea combinatului siderurgic Shougang, al patrulea ca mărime din China. Potrivit unui plan guvernamental, de la începutul anului, giganticul complex industrial îşi va muta principalele uzine în provincia vecină Hebei, pe o insulă din apropierea coastei, unde substanţele poluante se pot dispersa fără a afecta calitatea mediului. La un recent simpozion pe această din urmă temă specialiştii au evidenţiat că datorită condiţiilor geografice şi climatice ale Beijingului, dispersia poluanţilor în atmosferă se face foarte greu, ceea ce a impus îndepărtarea pricipalelor industrii poluante. Apropierea Jocurilor Olimpice din 2008 care presupun îndeplinirea unor condiţii stricte în materie de calitate a aerului, au dus la multiplicarea eforturilor. Potrivit amintitului plan, până la data Olimpiadei principalele industrii poluante vor fi mutate din oraş concomitent cu luarea de măsuri privind limitarea poluării, inclusiv prin reducerea producţiei la cele ce vor rămâne. Iar pe locul vechilor amplasamente se vor instala noi întreprinderi curate ecologic dintr-un sector aflat mai ales la Beijing într-o explozivă dezvoltare ? cel al tehnologiei informaţiei, celebrul IT un domeniu despre care vom vorbi poate chiar la viitoarea noastră întâlnire.