Dragi ascultători, anul acesta, ziua de 31 mai după calendarul gregorian, a coincis cu ziua de 5 a celei de-a 5-a luni potrivit calendarului agricol chinezesc, când se sărbătoreşte în ţara noastră o importantă sărbătoare tradiţională numită „Duanwu". Termenul înseamnă în limba chineză „dublu cinci", sau altfel spus „a cincea zi din luna a cincea". În ediţia de astăzi a rubricii noastre, vă facem o prezentare succintă a originii acestei sărbători şi A obiceiurilor aferente.

Despre originea acestei sărbători circulă mai multe variante în diferite localităţi ale Chinei. Unii afirmă că ea ar fi fost iniţial sărbătoarea dragonului. În antichitate, populaţia din ţinuturile sudice, împânzite de cursuri de apă, neavând cunoştinţe ştiinţifice despre numeroase fenomene naturale, au numit dragonul drept strămoşul şi zeul lor protector şi, în fiecare an, în ziua a cincea a lunii a cincea după calendarul nostru tradiţional, organizau grandioase ritualuri pentru cinstirea sufletului dragonului. Sărbătoarea aceasta şi obiceiurile aferente, care s-au îmbogăţit odată cu trecerea timpului, s-au răspândit de-a lungul istoriei.

Dar explicaţia cvasi-acceptată privind provenienţa acestei sărbători susţine că ea este închinată cinstirii memoriei lui Qu Yuan, primul poet patrioitic din antichitatea Chinei, care a trăit în secolul 3 î.Hr. în statul Chu, una din cele 7 ţărişoare în care era divizată China în perioada combatantă (475—221 î.Hr). De aceea, sărbătoarea este cunoscută şi sub denumirea de „Ziua poetului". Qu Yuan a fost un demnitar care răspundea de justiţie şi de afacerile externe la curtea din statul Chu. Fiind drept şi clarvăzător, el a criticat aspru realităţile sociale şi viciile politice ale aristocraţiei reacţionare şi a propus numeroase măsuri progresiste pentru reformă. Totuşi, poziţia sa fermă nu a fost acceptată. Mai mult, personalitatea lui a fost defăimată, el fiind persecutat şi trimis în exil. În cursul deportării sale pline de peripeţii, Qu Yuan a compus multe poeme patriotice, cu tendinţe romantice, bogate în imagini metaforice şi profunde în gândire, poeme care au întemeiat şcoala cunoscută în istoria literaturii chineze sub denumirea „Poemului (cântat) de Chu", nepieritoare de-a lungul a peste două milenii.

În anul 278 î.Hr. capitala statului Chu a fost cucerită de oştile puternicului stat Qin, fapt care l-a indignat şi mâhnit profund pe Qu Yuan. Aşa că în ziua de 5 mai şi-a făcut seama, aruncându-se în râul Milo, situat în provincia Hunan de astăzi. Viaţa politică a lui Qu Yuan a fost tragică, însă personalitatea sa puternică, caracterizată prin dragostea fierbinte faţă de glie strămoşească şi fără cea mai mică umbră de linguşire, s-a bucurat de simpatia şi stima poporului. În cei peste 2000 de ani scurşi de la moartea sa, ziua în care s-a înecat Qu Yuan a devenit treptat o sărbătoare tradiţională, marcată prin diverse manifestări omagiale.

Una dintre acestea este concursul de bărci ale dragonului. Aceasta reprezintă o întruchipare a momentului în care populaţia din statul Chu pescuia în vremea respectivă în râul Milo, cadavrul marelui poet. Se spune că, după ce s-a aruncat în râu, localnicii îi căutau corpul neînsufleţit de-a lungul ambelor maluri. Ulterior, traversarea cursurilor de apă cu bărcile alegorice în această zi a devenit o manifestare întru cinstirea memoriei lui Qu Yuan şi a căpătat până la urmă profil recreativ şi sportiv. În zilele noastre se folosesc pentru aceasta ambarcaţiuni multicolore, cu prora sculptată în forma unui cap de dragon şi împodobite cu eşarfe multicolore. Numărul vâslaşilor nu este acelaşi, el variind până la 20. În faţa ambarcaţiunii se aşează o tobă mare. În timpul întrecerii, vâslaşii sunt încurajaţi de bătăile ritmice ale tobei, aplaudaţi şi ovaţionaţi de spectatorii de pe maluri. O asemenea manifestare este într-adevăr deosebit de emoţionantă şi impresionantă.

Un alt obicei popular prilejuit de Sărbătoarea Duanwu îl constituie prepararea şi consumarea Zongzi-ului – un fel de prăjitură specifică, preparată cu orez cleios, la care se adaugă zahăr, curmale şi soia roşie. Obârşia datinii este legată tot de sfârşitul tragic al lui Qu Yuan. Se spune că atunci când localnicii de pe malurile râului Milo n-au reuşit să găsească trupul poetului, pentru a-l ocroti de ciupitul peştilor, le-au dat de mâncare acestora orez cleios, împachetat în frunze de bambus, care a căpătat ulterior denumirea de Zongzi. Astăzi, Zongzi-ul este preparat din orez de calitate superioară şi curmale, fructe uscate sau carne tocată. Tot acest amestec este împachetat apoi în frunze de bambus sau de trestie verde, în forma triunghiulară, dreptunghiulară sau conică.

Pe lângă acestea, în popor, mai ales la ţară, se mai păstrează obiceiul ca de Sărbătoarea Duanwu, să se facă curăţenie generală în casă. Oamenii curăţă curtea, apartamentul, stropesc cu var zidurile, cosesc pelinul sau alte plante medicinale pentru a le atârna la poartă sau a le arde în scopul dezinfectării casei sau pentru a le fierbe spre a face baie în apa dezinfectată. Toate aceste îndeletniciri au darul de a risipi ţânţarii, de a lichida microbii şi a preveni bolile. În unele regiuni, se confecţionează punguţe în care se păstrează plantele medicinale, fărâmiţate sau mirodenii. Acest obiect de artă artizanală se numeşte chiar „punguţa parfumată". Fetele îndemânatice le brodează cu mare migală şi apoi le dăruiesc rudelor şi prietenilor.

V-am vorbit despre originea Sărbătorii tradiţionale Duanwu şi obiceiurile legate de ea în cadrul rubricii „Viaţa culturală".