Încotro s-o porneşti din capitala provinciei Henan, ce să vizitezi mai întâi? În indiferent ce direcţie te-ai îndrepta, ajungi în timp rezonabil în preajma unei destinaţii turistice importante.
Bujorul este floarea naţională a Chinei. Diversitatea coloristică, dar şi de forme în care se prezintă această floare îndrăgită şi de români este uimitoare. Unii sunt de un alb imaculat, dar şi negri. De fapt un roşu foarte închis. Există nişte copăcei care trăiesc vreo 200 de ani şi care de fapt sunt tot... bujori, după cum poţi sesiza când îşi deschid florile. Există incredibil de multe nuanţe de roşu, roz, violet, galben, verde... care colorează petalele fine şi înmiresmate. Locul ideal de a admira o adevărată mare de bujori (iar amatorii îşi pot procura şi seminţe) este imensa grădină de 40 ha dedicată acestei flori de la Luoyang. Locul este socotit o „enciclopedie vie a bujorului", iar în aprilie aici este găzduit un festival dedicat lui. Deşi printre altele în grădină sunt reconstituite peisaje imperiale specifice dinastiei Tang (ce a domnit vreo 3 secole începând din al VII-lea d.Cr.), amenajarea este recentă. Dar peste drum pătrunzi cu adevărat în istorie.
Aici se află Templul Calului Alb, prima mănăstire budistă din China, leagănul acestei religii pe pământ chinezesc. Templul a fost ridicat în anul 68 d.Cr. Se spune că împăratul (din dinastia Han) ar fi visat că peste palatul său plutea o zeitate strălucind în raze de aur. Întruchiparea a fost tălmăcită ca reprezentându-l pe Buddha. Împăratul a trimis o solie în frunte cu câţiva învăţaţi de seamă. Grupul a părăsit Luoyang, capitala statului, îndreptându-se spre vest. Au ajuns după nenumărate peripeţii pe pământului Afghanistanului de azi, unde au luat cunoştinţă de învăţătura budistă, au obţinut un portret al lui Sakyamuni şi 42 de sutre. Întorcându-se acasă, au invitat doi călugări buni cunoscători ai budismului să li se alăture. Aceştia au supervizat construirea templului numit astfel în amintirea calului (alb) care a cărat sutrele.
Documente autentice aflate în templu, dar şi în alte locuri completează imaginea începuturilor budismului în China. Pentru cei dornici de cunoaşte o variantă fabuloasă şi captivantă este util să facă lectura cărţii „Călătorie spre soare-apune", unul dintre cele mai izbutite romane chinezeşti, care a cunoscut şi mai multe ecranizări, de la desene animate până la seriale de televiziune. Fapt este că aici s-au realizat primele traduceri în chineză ale sutrelor budiste şi tot de aici s-a răspândit pe atunci noua religie. Templul este venerat ca leagăn al budismului şi în Japonia, Coreea şi Vietnam, care au primit pe această cale primele învăţături budiste. (Este vorba de aşa-numita credinţă zen, diferită într-o anumită măsură de practicile budismului tibetan, lamaismul.)
Cine ajunge aici şi merită s-o facă poate admira construcţiile tipice ale unui templu budist, ca şi alte obiecte interesante pentru cine vrea să ia cunoştinţă de unul din modurile de gândire specifice Orientului.
La numai câţiva km de templu se află un monument înscris în lista UNESCO a tezaurului cultural al omenirii. Este vorba de grotele de la Longmen, de pe malurile râului Yihe. Sunt peste 2300 de cavităţi, câteva naturale, dar majoritatea săpate în stâncă de mâna omului într-o perioadă de mai bine de 400 de ani, începând de la sfârşitul sec. V. De admirat nu sunt scobiturile în sine, ci cele peste 100.000 de statui şi statuete legate de budism şi cele 300.000 de caractere de text gravat alături de ele. Este de admirat arta cu care sunt realizate statuile în piatră, unele de numai câţiva cm, cea mai mare de peste 17 m (numai capul are 4 m). Citisem anterior despre aceste locuri şi văzusem imagini de aici. Dar numai văzându-l în realitate, realizezi adevărata valoare artistică şi documentară şi măreţia complexului religios de aici, completat de existenţa unui templu (pe vremuri erau 10!) într-o poziţie atât de pitorească încât un faimos poet din vremea dinastiei Tang, Bai Juyi, cunoscut drept ermitul de la Xiangshan, după numele locului, ajuns aici, n-a mai plecat vreme de 18 ani. Mormântul poetului poate fi şi el vizitat. Iar grotele pot fi contemplate şi din vaporaşele în formă de dragon aflate la dispoziţia vizitatorilor.
Din păcate, timpul alocat este marele nostru inamic. Vizitând aceste locuri puteţi afla ce nu am apucat noi să vă spunem. Emil Mirasova, realizator şi prezentator, asistat de reportera şi realizatoarea Zhang Qian, vă mulţumeşte pentru atenţie.
|