Fluviul Galben este considerat din vechime arteră vitală a naţiunii chineze. Este leagănul uneia dintre cele mai timpurii civilizaţii ale lumii, cu un statut cultural de excepţie până astăzi.

În anul 2000 un cercetător de 30 de ani a pornit să redescopere rădăcinile străvechii civilizaţii chinezeşti născute pe malurile măreţului fluviu. Au trecut 6 ani de atunci şi încă poate fi zărit în diverse locuri din preajma acestui curs de apă, deşi pe cea mai mare parte le-a vizitat de 3 ori deja. Evident, nu au fost simple plimbări, ci studii la faţa locului despre tradiţiile străvechi şi urmele dezvoltării naţiunii al cărei fiu este.

Numele temerarului este Xiao Xianhua. Recent a ajuns pentru un interviu în studiourile postului RCI. Este mai curând un taciturn. Are faţa bronzată şi o căutătură fermă. Susţine că tocmai fermitatea i-a îngăduit să reziste 6 ani în explorările începute în anul când a absolvit Universitatea Pedagogică din Guangxi.

„Am hotărât să umblu de-a lungul Fluviului Galben şi să vizitez satele şi oraşele din preajmă." A putut astfel vedea multe locuri de interes istoric, să cunoască obiceiurile şi folclorul locului, să intre în contact cu cercetători ca şi el care activează în regiune. „În orice sat în care se întâmplă să intri vei găsi pe cineva gata să-ţi spună o mulţime de lucruri pe care nu le poţi afla din cărţi", spunea el.

Cascada Hukou din N provinciei Shanxi este între cele mai spectaculoase şi originale secţiuni ale fluviului de 5500 km, care izvorăşte pe culmile de pe platoul Qinghai şi-şi încheie drumul în marea Bohai. În 2000, chiar în prima zi a noului an chinezesc, Xiao Xianhua se afla exact lângă cascada tunătoare, numită de localnici Gura Ploştii. Impresia lui este că această cădere de apă reflectă perseverenţa, rezistenţa, puterea de a nu se da bătut a chinezului.

În trecut, spune cercetătorul, nu erau prea multe căi convenabile de transport în regiune. Cursul apei era una foarte la îndemână. Dar la cascadă drumul pe apă se întrerupea. Oamenii trebuiau să transfere bunurile pe uscat şi apoi iar pe apă, aşa că zona avea o viaţă economică intensă, a cărei urme mai pot fi identificate. De aici, punctul zero al călătoriilor sale, a pornit în drumeţiile prin mai multe provincii şi regiuni autonome scăldate de apele Fluviului Galben. Pe drum a putut vizita locul unde a început construcţia Marelui Zid în vremea primului imperiu chinez, Qin; mormântul prinţesei Wang Zhaojun din dinastia Han, măritată cu o căpetenie a triburilor nordice şi devenită apoi simbol al puterii de sacrificiu, dar şi al prieteniei dintre populaţia han şi nomazii din vecinătate; câmpul de bătaie unde legendarul Împărat Galben a luptat cu suveranul statului Yan, ca şi multe alte locuri încărcate de semnificaţie istorică.

Nu e greu de bănuit că a umbla de unul singur pe jos cu rucsacul în spate poate fi uneori primejdios. Cercetătorul nostru a întâmpinat destule pericole şi dificultăţi în cursul peregrinărilor sale. O dată, pe un traseu pe malul apei, cu mare greutate a reuşit să nu se prăbuşească în unde de pe malul abrupt şi a izbutit să ajungă în siguranţă numai după ce a abandonat bagajele şi tot echipamentul pe care-l transporta. Riscant, dar a meritat. Cel puţin aşa susţine Xiao Xianhua.

Pe baza celor văzute şi aflate în peregrinările sale Xiao a scris 3 cărţi despre Fuviul Galben şi cultura de pe malurile sale. Multe persoane cu spirit de aventură au început să-i copieze expediţiile în regiune. El rămâne cu un pas înainte şi are în plan să parcurgă întreaga lungime a fluviului în 10 ani. De fapt, după interviul acordat radioului nostru, a şi pornit într-un nou „marş lung" de documentare pentru viitoarele sale cărţi.

Astăzi noi ne oprim aici. Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie. Pe săptămâna viitoare.