Stimaţi ascultători, cu peste 100 de ani în urmă, zeci de mii de ruşi veniţi de pe malurile Volgăi, s-au oprit la Harbin, în nord-estul Chinei, stabilindu-se acolo. La ora actuală, construcţiile în stil rusesc şi numeroasele restaurante profilate pe bucătăria rusească din acest oraş, atrag anual un mare număr de turişti. În ediţia de astăzi a rubricii noastre, vă invităm să degustaţi câteva delicatese ruseşti la două dintre aceste restaurante.

Zhongyangdajie, principala stradă comercială din centrul Harbinului, a fost construită în secolul al 20-lea de ruşi. Pentru degustarea delicateselor ruseşti, 9 din 10 localnici vă vor recomanda restaurantul Huamei, ridicat în anul 1925. Este nu numai cel mai vechi local rusesc din Harbin, dar şi mândria tuturor restaurantelor ruseşti din localitate.

Intrând în local, am fost întâmpinaţi de un bărbat cu părul cărunt, însoţit de câţiva chelneri tineri. Bătrânul, pe numele său Wang Wenli, are acum 75 de ani. De peste 40 lucrează în acest restaurant. De aceea, tot personalul de aici îi spune „bunicul". Prezentând vizitatorilor istoria restauranului, Wang Wenli a spus:

„Huamei este primul restaurant rusesc din China. A fost deschis în anul 1925. Primul patron a fost un evreu din Rusia."

Dl. Wang a menţioant că localul purta la început numele de Marc. A fost deschis de evreul Tsukerman. Mai târziu, au fost patroni, pe rând, cetăţeni ruşi, germani, polonezi, cehi şi chinezi. Ca restaurant rusesc de veche tradiţie, el a păstrat până astăzi, multe din obiceiurile vechi. De pildă, la intrare, în întâmpinarea clienţilor vine totdeauna un chelner în vârstă. Dl. Wan Wenli a spus:

„În magazinele şi restaurantele mari din Rusia, după tradiţie, clienţii sunt totdeauna întâmpinaţi la intrare de un bătrân. Mulţi spun că, atunci când sunt primiţi de un bătrân ca mine, se simt în siguranţă, ca la ei acasă."

Ca în multe alte localuri ruseşti, în Huamei, candelabrele şi obiectele ornamentale de pe pereţi creează un ambiant tipic. Mesele sunt acoperite cu feţe de masă albe. Clienţii mânâncă vorbind cu glas scăzut. Dacă afară mai cad lin şi câţiva fulgi de zăpadă, imaginea este a unui adevarat tablou rusesc în ulei.

Măncărurile servite la Huamei n-au de fapt gustul originar, ele fiind adaptate preferinţelor chinezilor. Unele din ele sunt chiar de „fabricaţie chinezească" , precum castraveţii de mare cu lapte, care nu figurează în meniul rusesc. Printre delicatesele oferite de restaurant se mai numără supa de varză roşie şi crevetele de mare.

Tot pe strada Zhongyangdajie, într-o clădire cu două nivele vopsită în galben, se află la parter un alt local rusesc, care poartă chiar numele de Rusia. Clădirea a fost construită în 1914. La început, a fost aici magazinul universal Daliqiulin, foarte cunoscut în Harbin. În prezent însă, la etaj este o bibliotecă publică.

Faţă de restaurantul Huamei luxos şi elegant, localul Rusia seamănă mai mult cu salonul unei case simple ruseşti. În unitate există doar 8 mese. Pe peretele din faţă se află portretul în ulei al unei rusoaice, precum şi câteva poze ale unei familii de imigranţi ruşi. Patronul restaurantului, Hu Hong, un arhitect de peste 50 de ani, provine din părinţi de origine rusă şi chineză. El ne-a spus că portretul de pe perete este al bunicii sale dinspre mamă, iar pozele şi mobilierul din restaurant au fost lăsate în majoritate, de o rusoaică care a trăit peste 90 de ani în Harbin. Pentru el, acest restaurant este mai mult o casă memorială consacrată celor peste 200.000 de imigranţi ruşi care trăiesc la Harbin. El a spus:

„Am găsit întâmplător această clădire. Mi-a plăcut şi am amenajat la parter un restaurant, pentru ca clienţii care vin aici la masă să afle cum trăiesc ruşii stabiliţi în China."

În comparaţie cu restaurantul Huamei, la Rusia mâncărurile au gust rusesc autentic. Cele mai bune sunt sarmalele fierte în ciorba de oase de vită. Ele sunt apreciate de toţii clienţii ca fiind foarte gustuoase.

În localul Rusia, pentru a vă trece timpul, mai puteţi bea cafea sau răsfoi ziare în limba rusă. În condica de observaţii, un client a scris: în această clădire din 1914, cu clopoţei atârnaţi pe uşă, boltă înaltă şi ferestre mari şi cu chelneriţe care poartă şorţ, te simţi ca acasă la prieteni, ca într-o lume de basm.