Pe data de 28 noiembrie 1895, francezul Louis-Jean Lumiere, împreună cu fratele său, Auguste Lumiere, au inventat şi construit primul aparat de filmat din lume. Ei au proiectat pentru prima dată în lume, la Paris, o peliculă ce a marcat naşterea cinematografiei.
În 1905, chinezul Ren Qintai a achiziţionat un aparat manual de filmat, de fabricaţie franceză, şi 41 de pelicule. Cu acestea a turnat filmul mut „Dingjunshan". Cu toate că pelicula a durat numai 17 minute, ea a însemnat totuşi naşterea cinematografiei chineze, care a ajuns, anul acesta, la centenar. Iată pe scurt drumul parcurs de industria cinematografiei chineze.
Primul film artistic mut, de scurtmetraj, a fost turnat şi difuzat în 1913 la Shanghai.
În 1928 a fost turnat primul film sonor din ţara noastră - ecranizarea unei opere locale.
În 1957, a fost turnat de către Studiourile cinematografice din Beijing primul film artistic color, „Rugăciuni", inspirat din romanul omonim al marelui scriitor chinez Lu Xin.
Întâia producţie artistică color pe ecran lat a fost „Povestea nouă a unui veteran", filmată în 1959 de studiourile Haiyan din Shanghai. Pelicula a fost premiată la Festivalul internaţional de film de la Moscova din 1959.
În 1962 a apărut în China şi primul film pe ecran panoramic, numit „Peripeţiile unui scamator", turnat de Studiourile cinematografice Tianma din Shanghai.
În 2003, au fost turnate în ţara noastră 140 de filme artistice, dintre care o treime au fost realizate şi cu capital privat. În 2004, au fost realizate 212 filme, dintre care 20 în sistem digital.
Televiziunea Centrală - CCTV - şi televiziunile locale din ţara noastră au deschis canale speciale de filme.
În 1962 a fost instituit Premiul „O sută de flori", iar apoi „Cocoşul de aur", premii considerate cele două „Oscaruri ale Chinei".
Oraşele Changchun şi Shanghai au început din 1992 şi respectiv 1993 să organizeze festivaluri internaţional de film, o dată la doi ani.
În ultimii ani, sectorul cinematografiei din ţara noastră este supus, ca şi alte domenii, unei reforme profunde. Comercializarea producţiilor cinematografice, accesul capitalului privat în industria cinematografică, accesul capitalului străin pe piaţa cinematografică chineză, modernizarea cinematografelor şi introducerea tehnologiilor digitale sunt numai câteva aspecte ale reformei în acest domeniu.
După ce filmul „Sorgul roşu", în regia lui Zhang Yimou, a obţinut, în 1988, „Ursul de aur" la Festivalul internaţional de film de la Berlin, tot mai multe producţii cinematografice chinezeşti s-au afirmat la diverse competiţii internaţionale.
(Chu Yiping)
|