Din datele statistice reiese că situaţiile publice de urgenţă, precum calamităţile naturale şi accidentele, înregistrate în China cauzează anual moartea şi rănirea a peste 1 milion de persoane şi pierderi economice în valoare de circa 650 de miliarde de yuani, sumă care reprezintă 6% din Produsul Intern Brut. Asemenea evenimente cu consecinţe extrem de grave au atras serios atenţia guvernului şi au devenit în mod firesc şi o temă importantă de dezbatere la sesiunea Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporului, ce se desfăşoară la Beijing. În minutele următoare difuzăm o relatare pe acest subiect.
Atitudinea Chinei faţă de situaţiile publice de urgenţă a cunoscut o schimbare radicală după apariţia SARS în 2003. În acel an au fost înregistrate în ţară peste 5.300 de cazuri de infectare cu virusul acestei maladii şi 349 de decese în urma îmbolnăvirilor. Banca Asiatică de Dezvoltare a estimat că pierderile economice pricinuite Chinei de SARS s-au ridicat la 17,9 miliarde de dolari SUA. Profesorul Mao Shoulong de la Universitatea Poporului din China a opinat că răspândirea SARS pe un teritoriu întins al ţării şi pierderea pe o anumită perioadă a controlului epidemiei sunt legate de pregătirea insuficientă a guvernului de a face faţă situaţiilor de urgenţă.
„La apariţia crizei SARS n-aveam încă nici un proiect pentru cazuri de urgenţă şi am învăţat cum să procedăm abia în ultimul moment şi în cursul luptei. Dacă am fi avut vreun plan de urgenţă, pierderile ar fi fost mult mai reduse."
Din fericire, SARS a trezit într-o manieră fără precedent atenţia conducerii statului şi a populaţiei. Imediat după apariţia maladiei în China s-a iniţiat constituirea unui sistem de prevenire şi control al epidemiilor, cheltuindu-se de la bugetul de stat peste 10 miliarde de yuani pentru constituirea unor centre de monitorizare şi control la nivel naţional, provincial şi judeţean şi a sistemului naţional de monitorizare a bolilor contagioase. În acelaşi timp şi autorităţile locale au elaborat planuri de urgenţă pentru a face faţă incidentelor de natura celui amintit.
Totodată guvernul şi autorităţile locale din China au început să pună la punct scheme de urgenţă pentru calamităţi naturale, accidente şi incidente sociale şi de securitate, care au dat rezultate satisfăcătoare în practica ultimilor 3 ani.
Deputatul Hu Huachao a menţionat că în ianuarie anul acesta în comuna sa, Jiancheng, din provincia Sichuan, a apărut un focar de gripă aviară.
„După apariţia gripei aviare la noi? am adoptat imediat măsuri riguroase. Au fost sacrificate toate păsările domestice pe o rază de 3 km şi vaccinate păsările domestice din zonă. Sacrificarea păsărilor domestice a fost compensată de la bugetul de stat."
Hu Huachao a mai adăugat că evoluţia situaţiei gripei aviare a fost monitorizată şi comunicată zilnic către organele ierarhic superioare, iar măsurile adoptate s-au dovedit eficiente.
În urma unei luptei bine pregătite duse la nivel naţional, China a reuşit să stingă sau să pună sub control toate cele 33 de focare de gripă aviară apărute din semestrul al doilea al anului trecut încoace şi toate zonele afectate au fost în scurtă vreme scoase din carantină.
Pentru a face faţă calamităţilor naturale de genul inundaţiilor, taifunurilor, cutremurelor de pământ etc., în China a fost publicat anul trecut „Regulamentul privind activitatea de combatere a calamităţilor naturale" ca un program naţional menit a face faţă situaţiilor de urgenţă, iar autorităţile locale au elaborat la rândul lor planuri proprii. Pe această bază, a fost promulgat în ianuarie anul acesta „Planul naţional de urgenţă pentru situaţii publice de urgenţă". Totodată se află în curs de elaborare şi „Legea pentru incidente neaşteptate". Avem convingerea că o dată cu perfecţionarea legislaţiei va spori semnificativ capacitatea guvernului de a asigura securitatea şi a rezolva incidentele publice.
|