Oraşul Dali din provincia Yunnan, sudul Chinei, îşi păstrează în linii mari structura urbană din timpuri străvechi. În localitate s-au conservat numeroase construcţii vechi, ce poartă urmele trecerii timpului, precum şi datinile şi obiceiurile din trecut. Fără îndoială, au apărut în străvechiul oraş şi repere noi, din epoca modernă. În ediţia de astăzi a rubricii noatre, vă propun să facem împreună o călătorie în această localitate.

Oraşul Dali ocupă o suprafaţă de aproape 6 kmp. Privite de pe muntele Cangshan, străzile oraşului, într-o aliniere perfectă, au structura unei table de şah. Artera principală, ce porneşte de la o poartă impunătoare, străbate oraşul de la sud la nord. Intrând pe poartă, puteţi observa că râurile cu apa albastră ce mărginesc străzile, uliţele mici, pavate cu pietre şi casele cu ziduri din piatră, acoperite cu ţigle, formează un tablou simplu, rafinat.

Majoritatea locuitorilor din Dali sunt de etnie bai. Prin însuşirea stilului arhitectonic al naţionalităţii majoritare han, adaptat la condiţiile climaterice locale, modul de viaţă şi concepţia estetică a localnicilor, s-a format un stil original al caselor localnicilor. Este vorba de „casa cu 3 camere şi un zid-oglindă". Ghidul nostru, domnişoara Li Yi, ne-a explicat:

„Casele de la noi au de obicei o cameră principală şi două secundare. În faţa camerei principale se află un zid. După-amiaza, zidul poate reflecta lunima soarelui, astfel încât întreaga curte este plină de lumină. La proiectarea acestui zid-oglindă, s-a urmărit în principal iluminarea curţii."

Locuitorii din Dali au o mare slăbiciune pentru iarbă şi flori. Aproape toate gospodăriile cultivă flori şi unele dintre ele au chiar grădini proprii. Florile ce atârnă peste zidul curţii răspândeşte o mireasmă plăcută.

În viaţa locuitorilor din Dali, Ceaiul-triplu reprezintă unul dintre obiceiurile rămase neschimbate. Se spune că în vechime, regele statului Dali oferea musafirilor aleşi mai întâi un ceai amărui, apoi, unul îndulcit cu miere, şi la urmă un ceai puţin piperat. Acest ritual s-a răspândit mai târziu în rândul populaţiei.

Domnişoara Wang Hongwan, chelneriţă la o ceainărie, ne-a comunicat că Ceaiul-triplu este plin de conotaţii folozofice:

„Ceaiul amar şi cel dulce ne sugerează că o viaţă fericită începe cu munca trudnică şi trebuie prin urmare, preţuită, ceaiul îndulcit înseamănă rezultatele muncii harnice, iar ceaiul piperat ne atenţionează că după succesul în viaţă, este necesar să te uiţi şi înapoi, să faci bilanţul experienţei din trecut, să vezi unde ai greşit. Numai astfel poţi progresa în continuare."

La Dali, puteţi savura de asemenea şi fel de fel de gustări tradiţionale. De exemplu brânza „Kaorushan", preparată după cum urmează: Se amestecă laptele de vacă bine fermentat cu lapte proaspăt până se întăreşte. Semiprodusul este expus apoi la soare până se usucă. Mai există o mâncare care se numeşte Bangbangzong. Este vorba despre orez vâscos fiert, învelit în frunze de bambus în forma unor mingi de ping pong.

Aceste particularităţi ale oraşului Dali atrag în fiecare an zeci de mii de turişti chinezi şi străini. Aici, se află şi o strada lungă de circa 1000 metri, pavată cu plăci de piatră, care poartă numele „Yangrenjie"- Strada Străinilor. Pe ambele părţi ea are hoteluri, restaurante, cafenele şi baruri. Dintre cei care lucrează aici, mulţi vorbesc englezeşte. Pe stradă, te poţi întâlni cu turişti din toate colţurile lumii. Este o adevărată stradă a strănilor. În faţa barurilor şi cafenelelor, străinii stau în fotolii împletite din trestie indiană, beau cafea, citesc... Stau aşa de comod şi sunt atât de veseli încât ai crede că sunt la ei acasă. Domnişoara Geraldine Laurendeau, turistă din Canada, este unul din ei. Ea a mărturisti reporterului nostru:

„Sunt impresionată de dialectul local de aici şi am încercat să-l învăţ ca să înţeleg mai bine cultura din zonă. Locuitorii din Dali şi Yunnan sunt foarte prietenoşi. Peisajele naturale din Dali sunt excelente. Ne este uşor să venim ca turişti în Yunnan şi nu e problemă să comunicăm cu locuitorii de aici. "