In China, din antichitate şi pînă în prezent, la numeroase evenimente festive precum întîlnirile cu prietenii, întrunirile familiei, nunţi, sărbători oficiale sau populare, prezenţa băuturilor pe masă este indispensabilă. Chinezii numesc masa nunţii ca "băuturi fericite", masa prilejuită de împlinirea primei luni de la naştere a pruncului- "băutura lunii", masa prilejuită de succese sau premii "băuturi ale succeselor"... Intr-un cuvînt, fără băuturi, atmosfera este atenuată sau chiar ruinată.

Când au apărut băuturile în China? Printre numeroasele relicve istorice dezgropate pe teritoriul Chinei se găseşte un mare număr de obiecte destinate conservării băuturilor, precum vase, pahare şi alte recipiente de ceramică. Acum cîţiva ani, la mormintul unui principe, datînd de peste 2500 de ani, s-a descoperit băutura cu cea mai mare vechime din China. La deschiderea recipientului, această băutură avea încă un miros specific. Această descoperire arheologică a furnizat date preţioase pentru cercetarea istoriei şi tehnicii de preparare a băuturilor.

De-a lungul anilor, tehnica de preparare s-a perfecţionat necontenit. In diferite localităţi ale Chinei fucnţionează astăzi mii de fabrici de băuturi şi se organizează în fiecare an felurite concursuri de degustare şi apreciere a băuturilor. Numărul băuturilor renumite este de ordinul sutelor.

După diferitele metode de preparare şi după elementele componente şi concentraţia de alcool, băuturile sunt clasificate în cele albe (tărie), galbene, bere, vin, băuturi de fructe şi cele medicamentoase.

Băuturile albe (tăriile) sunt preparate în marea majoritate din cereale precum: orez, sorg, porumb sau cartof dulce, care conţine mai mult amidon. Ele se prepară prin procesul de zaharisire, alcoolizare şi distilare. De regulă, băuturile albe conţin un nivel mai ridicat de alcool, în proporţie de peste 38%. Renumitele băuturi albe chinezeşti se bucură de o mare faimă pe piaţa internaţională şi bune aprecieri din partea consumatorilor chinezi şi străini, precum Maotai din Guizhou, Wuliangye (băutura celor 5 cereale) din Sichuan, Gujingon din Anhui, Laojiao din Luzhou şi Yanhe din Jiangsu.

Băuturile galbene sunt de culoare galbenă şi cu o concentraţie alcoolică mai scăzută, între 10-20%. Băuturile galbene sunt preparate în principal din orez.

Berea se consumă foarte mult în China. La ora actuală, producţia de bere a ajuns la peste 20 de milioane de tone, situându-se pe locul 2 în lume, după Statele Unite. Berea Qingtao din provincia Shandong şi berea Yanjing din Beijing sunt cele mai cunoscute şi căutate pe piaţa chineză şi internaţională.

Vinul se consumă tot mai mult în ţara noastră. In ultimii ani, au fost înfiinţate firme mixte cu investiţii franceze sau din alte ţări, care produc vin alb şi vin roşu de calitate superioară.

Băuturile de fructe de tărie redusă, ca cele de mere, căpşuni, lizhi au fiecare un gust aparte şi sunt consumate în principal de femei şi copii.

Printre băuturile medicamentoase, unele sunt din plante medicinale ca cele din ginseng, altele din vietăţi precum şarpe, cîine de mare sau unele organe ale animalelor. Ele sunt indicate în special pentru tratarea anumitor boli, ca reumatismul, durerile de articulaţii sau pentru fortificarea organismului, pentru că au o mare valoare terapeutică.

In limba chineză, hieroglifa „Băutura" este alcătuită din radicalul „apă" în partea stînga şi radicalul „vas" în partea de dreapta. Ceea ce arată că băutura este un lichid păstrat într-un vas. Băutura are o funcţie specială, şi anume accea de a „încălzi atmosfera", fiind prezentă în diferite activităţi ale chinezilor.

Expresia ospitalităţii se manifestă îndeosebi când se oferă un ospăţ. Gazda face totul pentru ca oaspeţii să bea cât mai mult. Ajungând în starea optimă, se simte o veselie şi o stare între sobru şi ameţit. S-au creat multe versuri menite să încurajeze pe cei ce beau, ca

„Intîlnindu-mă cu prietenii intimi,

nici o mie de pahare nu-s suficiente".

Din antichitate, gustul şi culoarea băuturilor deosebite au fost apreciate de foarte mulţi poeţi în creaţiile lor literare. Cum ar fi poetul Li Taibei din dinastia Tang, de acum peste 1300 de ani, un om cu o fire deschisă căruia îi placea să bea. El a scris numeroase versuri de apreciere a băuturilor. Posteritatea l-a apreciat cu versul „Li Taibai este în stare să bea un butoi de băutură şi să scrie o sută de poezii". Se spune că cu cât Li Taipai bea mai mult, cu atât scria versuri mai frumoase.

Se pot găsi nenumărate exemple şi poveşti legate de băutură. Mai ales în literatura chineză, romane, piese, poezii etc. In romanul „Poveştile celor 3 state combatante" se găseşte povestea „Marele luptător Cao Cao bând vinul de prune, vorbeşte despre eroi". Şi în celebrul roman „Osîndiţii mlaştinilor" a fost descris un erou pe nume Wu Song care după ce a băut 18 boluri de alcool a omorît cu mîinile goale un tigru.

Să nu credeţi că chinezii sunt beţivi. Marea majoritate a chinezilor nu au o capacitate mare la băutură. De obicei oamenii beau cu măsură. Rareori se poate întâlni pe stradă un om beat.

In regiunile rurale din sudul Chinei, există obiceiul de a consuma băuturi calde, considerînd că băuturile reci vatămă sănătatea oamenilor.

Şi acum la încheierea emisiunii, propun să ridicăm un pahar şi vă dorim, stimaţi ascultători şi prieteni, noroc şi sănătate, fericire şi La Mulţi Ani!