Stimaţi ascultători, la invitaţia omologului său chinez Li Zhaoxing, ministru român al afacerilor externe Mihai-Răzvan Ungureanu a făcut o vizită oficială în ţara noastră între 26 şi 29 noiembrie. Înainte de încheierea vizitei domniei sale, domnul ministru a acordat un interviu redacţiei în limba română a postului Radio China Internaţional. În ediţia de astăzi a rubricii noastre, vă invităm să ascultaţi o parte din acest interviu referitoare la raporturile dintre China şi România.

(banda 1)

Întrebare: „Domnule ministru, în primul rând vă mulţumim pentru amabilitatea de a acorda un interviu redacţiei în limba română a postului Radio China Internaţional. V-am ruga pentru început să faceţi o succintă prezentare a stadiului actual al relaţiilor diplomatice dintre România şi China."

Răspuns: „Relaţiile diplomatice, deci relaţiile politice dintre cele două ţări, sunt foarte bune, iar nivelul schimburilor bilaterale este remarcabil. Aici amintim că în anul 2004 preşedintele Chinei, domnul Hu Jintao, a fost la Bucureşti, iar anul viitor ne pregătim de vizita preşedintelui român, Traian Băsescu, la Beijing. Acest lucru se întîmplă însă în urma unor vizite pe care Ministerul de Externe le-a organizat la nivelul miniştrilor de externe - predecesorul meu, Mircea Geoană, a fost vizitat de fostul ministru de externe chinez, Tang Jiaxuan, cu care m-am întâlnit şi astăzi în noua sa calitate de consilier de stat. Eu sunt astăzi aici după ce am avut convorbiri cu ministru de externe, domnul Li Zhaoxing. În acelaşi timp, dialogul continuă la nivelul secretarilor de stat, încercăm să-l extindem şi la nivelul direcţiilor generale de profil corespondente din cele două Ministere de Externe, în aşa fel încât relaţia politică să nu fie cantonată la nivelul enunţurilor generale, ci să aibă cât mai mult detaliu specific şi să devină cât mai benefică pentru cele două state. Încă o dată vă mărturisesc, relaţia politică bilaterală este de invidiat, sunt puţine ţările care aparţin clubului Uniunii Europene şi care au cu China asemenea raporturi foarte bune, pragmatice şi pline de rezultate politice. "

În primele două zile ministrul român de externe a vizitat municipiul Shanghai, cel mai mare oraş din China, şi a avut convorbiri cu conducerea administratviă a acestei adevărate metropole. Apoi, a avut o serie de întrevederi cu înalte oficialităţii chineze. Şeful diplomaţiei române s-a referit şi la conţinutul şi rezultatele acestora:

(banda 2)

„Cele patru întâlniri importante pe care le-am avut au fost cu fostul ministru de externe, actualul consilier de stat Tang Jiaxuan, ministrul de externe Li Zhaoxing, viceprimarul municipiului Shanghai, Tang Dengjie şi cu cel mai înalt responsabil al Direcţiei de politică internaţională din Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, Wang Jiarui.

Tema principală pentru mine este pregătirea subiectelor pe care le vor discuta cei doi preşedinţi în prima jumătate a anului viitor, când se vor întâlni la Beijing. Ne-am referit şi la problemele de ordin politic pe care trebuie să le discutăm, am pus un accent poate mai puternic decât în alte vizite oficiale române la Beijing pe chestiunile de ordin economic. Noi credem că nivelul schimburilor economice nu este reprezentativ pentru calitatea relaţiei politice dintre cele două state. Există un deficit comercial dezavantajos României şi de aceea suntem în căutarea unor posibilităţi de export, a unor nişe economice în care produsele româneşti să găsească şi cumpărători şi profit totodată pe piaţa chinezească. Credem totodată că există posibilitatea iniţierii unor colaborări între firme româneşti şi chinezeşti, valorificându-se apropierea a două mari evenimente care în acelaşi timp cu semnificaţie politică, dar şi o semnificaţie foarte serioasă economic - Jocurile Olimpice din 2008 şi de Expoziţia Internaţională din 2010 de la Shanghai. Cred că firmele româneşti, mai ales cele care au ca obiect de activitate construcţiile, pot să îşi aloce ca sub-contractori părţi din contractele mari pe care firmele mari le vor gira. Ca să concluzionez acest capitol economic, intenţia mea este să aduc cât mai mult din ceea ce poate exporta România pe piaţa chineză şi să folosesc orice oportunitate existentă pentru a oferi posibilelor investiţii chinezeşti de mare amploare teren propice în România.

Am discutat de asemenea despre chestiuni de ordin politic general, pentru că România şi China colaborează foarte bine şi în organismele internaţionale. Dialogul nostru a fost foarte bun în ultimii doi ani în care România a fost membră a Consiliului de Securitate al ONU, cât şi pe durata exercitării de către noi a preşedinţiei acestui organism. În octombrie am reuşit să trecem două rezoluţii importante, una elaborată de România şi una despre rezultatele anchetei Mehlis. Acest lucru arată că între România şi China nu mai există inhibiţii în dialogul politic, discutăm temele de interes comun foarte direct şi sincer, căutând ca interesele noastre să fie satisfăcute reciproc."

În acelaşi timp, domnul ministru a vorbit despre domeniul cultural:

(banda 3)

"Am discutat despre chestiuni de ordin cultural, există un enorm deficit de cunoaştere a României în mediul cultural chinezesc şi aceasta trebuie suplinită nu doar prin eforturile fatalmente limitate financiare ale ambasadei, cât mai ales prin înfiinţarea unui Institut Cultural Român aici, la Beijing, şi sperăm ca acest lucru să se îndeplinească cât mai repede cu ajutorul autorităţilor chineze. Credem că simpatia reală care există pentru România are nevoie să de suportul cultural şi pentru aceasta este nevoie şi de o instituţie care să promoveze cultura română în China. România ar trebui să existe nu doar ca partener economic sau ca partener politic, ci ca partener din toate punctele de vedere, inclusiv cultural."

România va adera, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un eveniment important pentru România în întregime. În cadrul interviului, ministrul român a dezvăluit direcţiile evoluţiei relaţiilor chino-române după aderarea României la Uniunea Europeană.

(banda 4)

„De data aceasta este rândul Chinei să valorifice această extraordinară şansă de relaţionare cu Uniunea Europeană. Am spus-o în întâlnirile pe care le-am avut, China nu are atât de mulţi prieteni în Uniunea Europeană în sensul care este prietenia dintre România şi China. Relaţia noastră aproape unică în Centrul şi Estul Europei capătă valoare adăugată în momentul în care se profită de viitoarea poziţie de membru UE a ţării noastre. Credem că este nevoie şi de sprijinul şi contribuţia României pentru dialogul structurat între UE şi China, aşa cum se vădeşte viitorul parteneriat privilegiat dintre Bruxelles şi Beijing. "

Dragi prieteni, aţi ascultat un fragment din interviul acordat redacţiei noastre în limba română a postului Radio China Internaţional de către ministrul român al afacerilor externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, care s-a aflat între 26 – 29 noiembrie în China pentru o vizită oficială. Săptămâna viitoare vă invităm să ascultaţi a doua parte a acestui interviu. Vă mulţumim pentru atenţie şi să ne reauzim cu bine săptămâna viitoare.