Ambasada României la Beijing a găzduit luni, 21 noiembrie, o conferinţă de presă consacrată prezentării evoluţiei din ultimele 12 luni şi a stadiului actual al relaţiilor politice, economice şi în domeniul turismului dintre România şi China. Momentul organizării acestei conferinţe nu este unul întâmplător, evenimentul având loc cu o câteva zile de Ziua Naţională a României. La finalul acestei conferinţe, ambasadorul României la Beijing, dl Viorel Isticioaia-Budura, a avut amabilitatea de a acorda un interviu postului Radio China Internaţional, pe care vă invităm să îl ascultaţi în continuare:

1. Domnule ambasador, în primul rând vă mulţumim pentru invitaţie. V-am ruga pentru început să faceţi o succintă prezentare a stadiului actual al relaţiilor economice dintre România şi China.

Cred că agenda relaţiilor economice bilaterale reflectă într-o măsură importantă evoluţiile semnificative din economiile celor două ţări. În mod firesc, în calitate de ambasador român, îmi îngădui să subliniez că prietenii chinezi sunt extrem de atenţi la evoluţiile importante survenite în România pe două planuri – în primul rând, pregătirile pentru aderarea României la UE, evoluţiile din cadrul juridic intern, care pot crea condiţii avantajoase sau pot indica nevoia de reajustare a strategiilor de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale şi, în al doilea rând, evoluţiile din modernizarea, extinderea şi retehnologizarea unor sectoare economice româneşti care au fost parteneri tradiţionali ai Chinei sau pot constitui domenii potenţiale de cooperare economică şi comercială.

2. Aţi putea menţiona care ar fi, în opinia dumenavoastră, aceste domenii ce pot oferi avantaje reciproce atât pentru România, cât şi pentru China?

Pe primul plan al evoluţiei acestor relaţii economice în ultimele 12 luni aş pune faptul că prietenii chinezi au acordat o atenţie mai mare faţă de ceea ce se întâmplă în România pentru aderarea la UE – modernizarea şi adaptarea standardelor şi cadrului legislativ la aquis-ul comunitar. Prietenii noştri chinezi au înţeles că o serie de acorduri bilaterale vor suferi o serie de reajustări. Aceştia sunt paşi pe care îi vom întreprinde în perioada următoare, până la data aderării României la UE, şi prin dialog bilateral vom vedea care înţelegeri bilaterale vor suferi reajustări, modificări, şi să constituie în continuare instrumente de stimulare, şi nu de limitare, a relaţiilor economice bilaterale.

În ce priveşte evoluţiile economice interne din România, au existat de sectoare care rămân atractive şi constituie obiect de analiză pentru o potenţială cooperare bilaterală. Dintre acestea aş menţiona aici, prin importanţa lor, sectorul telecomunicaţiilor, al dezvoltării în domeniul infrastructurii şi sectoarele industriale rămân cele mai promiţătoare şi de maximă profitabilitate pentru ambele părţi. Aş aminti faptul că în acest an dl. Zsolt Nagy, ministrul român al telecomunicaţiilor, a fost de 2 ori în China, şi, în bună colaborare cu Ministerul chinez al Tehnologiei Informaţiilor din China, a fost creat un grup de lucru, s-au realizat participări comune la târguri internaţionale de tehnologia informaţiilor şi de programe, un domeniu care este în continuare cel mai promiţător, având în vedere şi experienţa acumulată pe piaţa românească de câteva firme chinezeşti mari, ca ZTE, Huawei şi altele.

În domeniul energiei, al construcţiei de infrastructură, al echipamentelor industriale, anul acesta au fost o serie de vizite importante. Aici aş menţiona că s-au semnat o serie de înţelegeri care dovedesc eforturile şi preocuparea ambelor părţi de a crea un cadru favorabil cooperării. Aş semnala faptul că a fost aici o vizită a unei delegaţii la nivel de secretar de stat din Ministerul Economiei şi Comerţului, care a încheiat o înţelegere cu omologii chinezi pentru o cooperare în domeniul calităţii produselor, în special a unor produse industriale deosebite, precum cazanele industriale sub presiune.

3. Cum pot contribui comunităţile oamenilor de afaceri din cele două ţări la dezvoltarea legăturilor economice dintre cele două ţări?

Aş spune că oamenii de afaceri din România şi China reprezintă în acest moment o zonă de iniţiativă în explorarea reciprocă de oportunităţi care mă încurajează. Au fost o serie de forumuri d afaceri în China – în aprilie la Beijing şi în septembrie la Shanghai – unde un număr de companii româneşti şi-au trimis reprezentanţii pentru explorarea pieţei chineze şi pentru identificarea posibilităţilor de cooperare. De asemenea, aş semnala faptul că târgurile internaţionale tradiţionale de la Bucureşti au atras un număr extrordinar de mare de companii chinezeşti. În vară nu aproape de 100 de companii chinezeşti şi-au prezentat oferta de produse în cadrul unui pavilion naţional, iar la târgul din toamnă de asemenea au fost numerose firme chinezeşti participante. La acestea aş adăuga faptul că existză o mai mare preocupare la nivelul provinciilor, atât în ce priveşte administraţiile la nivel provincial şi municipii, cât şi la nivelul organizaţiilor de comerţ pentru a identifica parteneri de cooperare din România. Cam acesta ar fi tabloul economic pe care l-aş putea ilustra în acest an. Preocuparea noastră este, dincolo de atractivitatea pe care o reprezintă produsele chinezeşti, de calitate şi cu preţuri rezonabile, să găsim în continuare modalităţi prin care produsele româneşti să fie mai bine cunoscute în China şi să găsească importatori interesaţi.

4. Revenind la relaţiile politice, când să ne aşteptăm la o vizită a preşedintelui Traian Băsescu în China, ţinând cont că invitaţia a fost deja adresată de preşedintele chinez în cursul întalnirii bilaterale avute la Moscova la 9 mai?

Pot să vă confirm că în cursul acelei întâlniri din capitala rusă cei doi şefi de stat au abordat, într-un cadru extrem de deschis, probabilitatea continuării dialogului la cel mai înalt nivel. Ministerele de Externe din cele două ţări au pe agendă acest eveniment care întotdeauna este un moment important pentru stimularea realaţiilor bilaterale în toate domeniile. Speranţa noastră, a celor din ambasada României la Beijing, este să putem lucra cu colegii noştri chinezi pentru a pregăti, în cursul anului viitor, vizita preşedintelui Traian Băsescu în China.