În ediţia de astăzi a rubricii noastre, stimaţi ascultători, vă prezentăm oraşul Chengde şi reşedinţa imperială de vară Bishushanzhang din această localitate.

Chengde este un renumit oraş cultural şi istoric, aflat la 200 km de capitala Beijing, unde se poate ajunge în 2 - 3 ore, cu maşina sau trenul. La sud de acest oraş, care este înconjurat de munţi, se găseşte o porţiune a Marelui Zid ce şerpuieşte pe creasta colinei Jinling, porţiune bine conservată, care oferă un peisaj inedit. Pe aceasta se mai păstrează încă unele turnuri de observare cu două niveluri, de diverse forme.

Marele Zid a fost ridicat iniţial pentru apărarea Imperiului Chinez de triburile nomade din nord. În secolul al 17-lea, manciurienii din nord au ocupat partea centrală şi sudică a Chinei şi au instaurat imensul Imperiu Qing. Marele Zid şi-a pierdut astfel funcţiile de apărare. Împăraţii manciurieni cărora le plăcea să vâneze pe stepe dincolo de zid au decis să ridice la Chengde, unde sunt privelişti naturale frumoase şi o climă blândă, o reşedinţă de vară, transformând această localitate într-un centru politic şi cultural de pe lângă capitala ţării.

Reşedinţa imperială Bishushanzhuang, ce seamănă cu o cetate, ocupă o suprafaţă de 5.600.000 mp, fiind înconjurată de un zid înalt ce urcă şi coboară în funcţie de variaţia formelor de relief. În incinta reşedinţei sunt mulţi copaci verzi seculari şi un palat cu acoperiş din ţiglă emailată.

Ghidul nostru, domnişoara Wei Li, ne-a spus că lucrările de construcţie a acestui complex au durat în total 87 de ani, iar aici se află un palat, mai multe pavilioane, temple, pagode, galerii şi poduri, peste 100 la număr:

"Reşedinţa este formată din palat, zone cu munţi, apă şi câmpie. Palatul, ca o miniatură a Oraşului Interzis din capitală, ocupă doar 3% din suprafaţa totală a reşedinţei."

Palatul se află în partea sudică a reşedinţei. Astăzi, când turiştii găsesc aici oamenii îmbrăcaţi în costume de teatru, redând aspecte din viaţa curţii imperiale de acum peste o sută de ani, şi când admiră obiectele expuse în palat pe care le-au mai folosit împăraţii de pe vremuri, au impresia că s-ar fi în trecutul îndepărtat.

Suprafaţa zonei cu lacuri situată la nord de palat este de aproape 30 de hectare. Pe malurile lacurilor sunt unele reproduceri ale construcţiilor tipice din sudul ţării. Mai spre nord este o mică câmpie şi zona cu munţi înverziţi, copaci seculari şi păduri întinse. Peisajele din reşedinţă înfăţişează aspectele naturale din diverse zone ale ţării, astfel încât, plimbându-vă aici, ai impresia că aţi fi văzut întreaga Chină.

Reşedinţa imperială Bishushanzhuang a fost inclusă acum 10 ani şi mai bine de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Mondial împreună cu cele 12 temple ale curţii imperiale.

Puningshi, primul şi cel mai mare templu din incinta reşedintei imperiale, are o vechime de 250 ani. În el se află o statuie a lui Buddha cu 42 de braţe, având o înălţime de 22 metri. Templul seamănă foarte mult cu palatul Potala din Lhasa şi a fost construit pentru primirea de către împăraţi a oficialităţilor înalte din Tibet şi Qinghai. Templul lui Maitreya, de lângă Puningshi, a fost construit după forma templului Zhashilunbu din Shikaze, Tibet, ca reşedinţ a celui de-al 6-lea Dalai Lama, în timpul vizitelor la împărat.

Dl.Hu Zhanqi, responsabil cu administrarea tempelor, ne-a informat că aceste temple, împreună cu palatul din reşedinţa imperială de vară Bishushanzhuang, pe care o înconjoară, precum stelele şi luna din cer, stau mărturie solidarităţii tuturor naţionalităţilor din ţara noastră:

„Templele construite pentru diferite naţionalităţi au fiecare propriile particularităţi, oferind liderilor acestor locuri pentru activităţi politice şi religioase şi pentru odihnă. Templele reprezintă un simbol al unităţii tuturor etniilor."

Imperiul manciurian Qing a dispărut de mult, dar tempele şi palatul din reşedinţa imperială de vară au rămas bine păstrate, permiţându-ne să cunoaştem anii de glorie ai Imperiul Chinez de acum vreo o sută de ani.