Bun găsit, doamnelor şi domnilor şi ni hao, vă spune de la Beijing, Nicolae Mircea Năstase.

O ştire difuzată zilele trecute de Agenţia naţională de presă chineză anunţa că , la 31 octombrie, Beijingul a înregistrat 202 zile de ...cer senin, cu 15 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trcut. Şi datele furnizate de Biroul municipal de protecţie a mediului arătau în continuare că ,în luna octombrie, locuitorii Capialei au beneficiat de 19 zile senine, cu 7 mai mult decât în aceeaşi lună din anul precedent. De ce figurează aceste date statistice, atât de riguroase, într-o ştire, o să vă întrebaţi, încercând să vă amintiţi dacă aţi citit despre aşa ceva pe la dv. pe acasă?

Dincolo de predilecţia chinezilor pentru cifre şi statististici, precizarea cuprinsă în informaţia de presă nu este deloc întâmplătoare. Poluarea aerului şi nu numai, reprezintă o problemă serioasă la Beijing şi în marile oraşe, dar ea nu ocoleşte nici zonele rurale, mai ales în ceea ce priveşte resursele de apă.

Am fost eu însumi nedumerit, la sosirea în capitala Chinei, văzând cerul gri prin care abia se bănuia existenţa soarelui şi atmosfera încărcată, limpezită doar după zile şi zile de destul de rarele ploi.O zi cu cer senin, albastru, pe care soarele străluceşte, a reprezentat pentru mine, şi sunt sigur şi pentru locuitorii Capitalei, o adevărată sărbătoare şi am fost bucuros să constat, fără a avea la dispoziţie statistici, că, mai ales în ultimele două luni, aproape toate zilele au fost ...festive. Cauzele poluării atmosferice în Beijing sunt aceleaşi ca peste tot: emisiile poluante ale întreprinderilor industriale şi cele datorate autovehiculelor, doar că aici poluarea este amplificată de numărul mare al acestor poluatori, de absenţa unor reglementări drastice în materie şi de condiţiile geoclimatice ale zonei. De aceea, amintitul Biroul municipal pentru mediu a lansat , la începutul lunii trecute, propriul său program de prevenire a deteriorării calităţii aerului şi îmbunătăţirii acesteia pe timpul toamnei şi iernii. Întreprinderile industriale au fost somate să-şi reducă emisiile poluante, în acelaşi timp fiind solicitate verificări atente asupra autovehiculelor şi a gazelor de eşapament emanate. Aceste măsuri nu sunt singulare, ele se înscriu într-o strategie mult mai cuprinzătoare ce prevede, în următorii nu prea mulţi ani, mutarea unor obiective industriale poluante din Capitală în regiunile de coastă ale ţării, unde dispersia emisiilor atmosferice se face mai uşor, sau introducerea de autovehicule curate ecologic în trasportul în comun. Se preconizează, de asemenea, pentru autovehicule, trecerea la aplicare de norme antipoluare asemănătoare celor existente în Europa şi ale zone ale lumii. Să nu uităm că, Olimpiada de la Beijing din 2008 se doreşte a fi una...verde.

Dar, aşa cum spuneam la început, problema poluării nu se pune numai în Capitală şi ea se află în atenţia oficialităţilor la nivel naţional. Potrivit unei informaţii de presă de zilele trecute, China trebuie să recurgă la tehnologiile noi şi de vârf pentru a-şi reduce emisiile de dioxid de carbon. Este concluzia formulată în cadrul recentei Conferinţe internaţionale pe 2005 asupra economiei circulare şi a dezvoltării regionale durabile, ţinută la Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din estul ţării. Preşedintele Comisiei internaţionale pentru mediu şi ştiinţe arăta cu acel prilej că susţinerea ştiinţifică este cel mai bun mijloc de a împiedica China să devină cel mai mare poluator mondial în materie de dioxid de carbon, loc ocupat în prezent de SUA. El a subliniat că folosirea cărbunelui ca sursă de energie reprezintă 70% din totalul energetic al Chinei şi duce la puternice emisii de dioxid de carbon, în continuă creştere, odată cu dezvoltarea economică a ţării. Oficialul internaţional a arătat că pentru a împiedica încălzirea continuă a planetei datorată acestor gaze cu efect de seră, China trebuie să înlocuiască folosirea cărbunelui cu cea a petrolului şi a gazelor naturale şi să utilizeze rezultatele cercetărilor, înaltele tehnologii şi ştiinţele avansate în eforturile sale de a reduce aceste emisii poluante.

Protecţia generală a mediului înconjurător în China este cuprinsă , cum spuneam şi în strategiile de dezvoltare de perspectivă ale ţării. Noul plan cincinal pe 2006-2010, prevede investiţii pentru asigurarea acestui deziderat de 1.375 miliarde de yuani, aproximativ 169, 5 miliarde dolari, reoprezentând 1,6% din produsul economiei naţionale. Cifrele înseamnă în practică, dublarea sumelor ce vor fi destinate protecţiei mediului în următorii 5 ani. O veste bună ,aşadar, pentru încetinirea reducerii poluării atmosferice dar şi a degradării apelor, din ce în ce mai des semnalatechiar şi în regiunile rurale. Într-un recent articol din Chian Daily autorul reaamintea ,ceea ce s-a subliniat în ultima perioadă la nivel de stat, că numai prin edificarea unei societăţi atente, pritenoase, faţă de mediul înconjurător, China îşi va putea susţine dezvoltarea economică pe termen lung şi asigura îmbunătăţirea continuă a standardului de viaţă al populaţiei. Iar creştera substanţială a investiţiilor în materie de protecţie a mediului era absolut necesară pentru oprirea unei deteriorări ireversibile a acestuia. Dar nu şi suficientă, continuă autorul, care susţine necesitatea unei distribuţii echitabile a fondurilor între mediul urban şi rural pentru a diminua şi din acest punct de vedere al mediului, decalajul între aceste zone şi contribui la o dezvoltare comună a acestora.

Atât deocamdată despre mediul înconjurător şi prblemele sale. Dar despre mediul... chinezesc şi multiplele sale ipostaze, sociale, culturale, ştiinţifice, economice, sportive, etc., adică tot ce compune acest mozaic,.vom avea ocazia să vorbim şi în alte ediţii ale acestei rubrici. Până atunci, Nicolae Mircea Năstase vă mulţumeşte ca de obicei pentru atenţie, spunându-vă, xie,xie şi zaijian, la revedere!