Cea de-a doua navă spaţială chineză cu om la bord, „Shenzhou-6", a aterizat la 17 octombrie în zona stabilită, după un zbor de cinci zile. Succesul misiunii a marcat un progres semnificativ înregistrat de chinezi în dezvoltarea tehnologiilor spaţiale.

„Shenzhou-6" a decolat la 12 octombrie de la Centrul de lansare al sateliţilor din Jiuquan, din nord-vestul Chinei. Nava a avut la bord doi astronauţi şi 64 de articole din 8 categorii între care suveniruri pe tema zborurilor spaţiale, steaguri, timbre, picturi, lucrări ale copiilor, seminţe ş.a.

Programul spaţial chinez cu astronauţi la bord a debutat în 1992. El se derulează în trei etape. Prima s-a încheiat de acum doi ani, odată cu lansarea şi revenirea cu succes pe Pământ a navei spaţiale „Shenzhou-5". A doua etapă presupune îmbunătăţirea continuă a tehnologiei spaţiale şi cuprinde trimiterea în spaţiul extraatmosferic a mai multor cosmonauţi, efectuarea de zboruri mai îndelungate , ieşirea astronauţilor din cabina navei şi evoluţia lor liberă în spaţiu, realizarea de cuplări a aparatelor de zbor în cosmos şi lansarea unui laborator spaţial. Obiectivul celei de-a treia etape prevede realizarea unei staţii spaţiale permanente. Lansarea cu succes a navetei spaţiale Shenzhou-6 marchează intrarea în cea de-a doua etapă a programului chinez de zboruri spaţiale.

Pentru a îndeplini acest program, ţara noastră a procedat, de la începutul anilor `90, la cercetări asupra navelor spaţiale, rachetelor purtătoare. Ea a început, de asemenea, să construiască terenuri de lansare şi aterizare, o reţea de evaluare şi control, precum şi pregătirea astronauţilor. Primii candidaţi pentru zborurile spaţiale au fost 14 piloţi militari cu studii superioare şi cu peste 1000 de ore de zbor la activ. Atât Yang Liwei, primul astronaut chinez, cât şi Fei Junlong şi Nie Haisheng, astronauţii de pe „Shenzhou VI", au fost atent selecţionaţi dintre cei 14.

După eforturi de mai mulţi ani, China a lansat cu succes în 2003 prima sa navă spaţială cu om la bord, „Shenzhou V", care a evoluat 21 de ore în spaţiu. Astfel ţara noastră a devenit cea de-a treia putere spaţială din lume, după Rusia şi SUA.

Spre deosebire de prima misiune cu echipaj uman, de data aceasta numărul astronauţilor de la bord a ajuns la doi, iar durata zborului a sporit de la una la cinci zile. În plus, în navă, s-au efectuat pentru prima dată experimente ştiinţifice spaţiale de către cosmonauţi.

Coordonatorul-şef al programului chinez de zboruri spaţiale cu echipaje umane, Wang Yongzhi, a afirmat că misiunea de cinci zile a testat multilateral capacitatea funcţionării navei spaţiale. „Navele noastre au fost lansate cu peste 40 de ani mai târziu decât cele ale fostei URSS şi SUA. Însă tehnologiile noastre nu sunt mai prejos decât ale acestora."

„Shenzhou VI" este compusă din trei părţi: modulul de propulsie, capsula recuperabilă şi modulul orbital, fiind nava spaţială cu cel mai mare diametru din lume de până în prezent. Ea poate transporta cel mult trei astronauţi. În prima misiune spaţială cu om la bord, activitatea astronautului s-a desfăşurat numai în capsula recuperabilă. În timpul zborului navei „Shenzhou VI", cei doi astronauţi s-au dezbrăcat de costumele spaţiale, au intrat din capsula recuperabilă în modulul orbital, au procedat la experimente ştiinţifice şi s-au odihnit în interiorul acestuia.

Proiectantul-şef al navelor spaţiale cu astronauţi la bord, Zhang Bonan, ne-a informat că modulul orbital este „casa" reală a astronauţilor în cosmos.„În modul există un aparat asemănător unui aspirator. Acesta poate strânge resturile produse în timpul luării mesei de către astronauţi pentru a nu fi afectată funcţionarea normală a echipamentelor din navă. Iar astronauţii dorm în nişte alveole asemănătoare sacilor de dormit folosiţi la camping."

După revenirea capsulei recuperabile, modulul orbital poate rămâne în continuare ca un satelit în spaţiu, şi se poate cupla în viitor cu alte aparate de zbor.

Racheta „Marşul Cel Lung-2F", cu care a fost lansată nava, este tot de fabricaţie chinezească, fiind racheta cea mai grea, cea mai lungă, şi cu cea mai complexă structură realizată în ţara noastră. Transportarea în cosmos a navei spaţiale „Shenzhou VI" reprezintă al 46-lea succes consecutiv obţinut din 1996 în lansarea rachetelor din familia „Marşul Cel Lung".

Zhang Qingwei, directorul general al Grupului Pentru Tehnologii Aerospaţiale din China, producătorul rachetelor „Marşul Cel lung", a declarat că au fost operate 17 modificări tehnologice majore asupra rachetei „Marşul Cel Lung-2F" pentru ca zborul să fie mai sigur şi mai confortabil.„În intervalul cuprins între 120 şi 160 de secunde de după decolarea navei „Shenzhou V", astronautul s-a simţit rău din cauza vibraţiilor. Ca atare noi am reajustat frecvenţa vibraţiilor rachetei pentru ca astronauţii să se simtă mai bine. Pe de altă parte, am instalat în rachete un sistem care poate transmite direct către Pământ imagini din procesul ascensional al rachetei. Astfel se poate spori monitorizarea siguranţei acesteia."

În numai doi ani, China a reuşit să realizeze două misiuni spaţiale cu echipaj uman. Hu Shixiang, coordonator-şef adjunct al programului chinez de zboruri spaţiale cu oameni la bord, a declarat că ţara noastră va cerceta treptat tehnologiile de bază legate de activităţile astronauţilor din afara cabinei, cuplarea aparatelor în spaţiu, construcţia unei staţii cosmice, etc.„Conform planului, astronauţii vor ieşi din cabina navei îmbrăcaţi în costume spaţiale de fabricaţie chinezească, în anul 2007. Cuplarea aparatelor spaţiale se va realiza în 2008 sau 2009. Atunci vom trimite mai mulţi astronauţi în cosmos şi vom efectua mai intens zboruri spaţiale cu echipaje umane."