Dragi prieteni, la microfon Lin. Bine v-am găsit la o nouă ediţie a rubricii Minorităţi naţionale. Astăzi vă vom prezenta minoritatea Gelao, o etnie străveche din ţara noastră.

Etnia Gelao locuieşte în principal în nord-vestul, sud-vestul şi nordul provinciei Guizhou din sud-vestul Chinei. O parte din membrii etniei sunt răspândiţi în judeţele autonome din Regiunea Guangxi-zhuang şi provincia Yunnan.

Potrivit ultimului recensământ efectuat 2000, această minoritate numără în prezent 579.400 de oameni. Din cauza populaţiei reduse şi a zonei extinse în care trăieşte, limba acestei etnii are mai multe dialecte total diferite între ele. Principalul lor mijloc de comunicare îl reprezintă de aceea limba chineză. Nu puţini vorbesc limbile altor etnii, precum minorităţile Miao, Yi sau Buyi. Sunt unii care ştiu mai multe limbi. Acum numai un mic număr din această etnie mai ştiu limba lor proprie care, de altfel, nu are o formă scrisă.

Strămoşii acestei etnii aveau legături strânse cu tribul Liao ce locuia în provincia Guizhou de astăzi. Membrii etniei Gelao se ocupă în principal cu agricultura, cultivând porumb, orez, grâu şi cartofi dulci. Meşteşugurile ocupă un loc foarte important în viaţa economică a acesteia. După proclamarea Chinei Noi, zonele populate de etnia Gelao au cunoscut o mare dezvoltare. Poziţia lor socială s-a ameliorat considerabil. În adunările locale există şi reprezentaţii de etnie Gelao. Copiii de etnie Gelao pot să urmeze cursuri şcolare, iar unii dintre aceştia au fost admişi şi la facultăţi.

În rândul celor din etnia Gelao circulă multe legende, povestiri şi poezii, care omagiză talentul, omenia şi hărnicia acestei etnii, criticând în acelaşi timp cruzimea şi lăcomia celor care i-au exploatat în de-a lungul istoriei. Muzica şi dansurile etniei Gelao sunt foarte simple şi frumoase.

Datorită faptului cu membrii acestei etnii conlocuiesc de mulţi ani cu naţionalitatea han, ei au datini şi obiceiuri asemănătoare cu populaţia han. Locuinţele lor sunt construite la poalele munţilor şi sunt similare celor la naţionalitatea han. Casa este împărţită de obicei în trei spaţii – dormitor, sufragerie şi bucătărie.

Reprezentanţii Gelao cred într-o religie multidivină şi-şi venerează strămoşii. Şi la ei există multe tabuuri, ca de pildă, în prima zi a Anului Nou după calendarul agricol, nu se face curăţenie în casă, nu se aduce apă în casă, nu se sacrifică animale, nu se varsă apă în faţa porţii şi nici nu se lucrează la câmp.

Cea mai mare sărbătoare pentru populaţia etniei Gelao este Sărbătoarea Primăverii - Anul Nou Chinezesc. Ca şi la han, sărbătoarea durează 15 zile, timp în care oamenii se distrează, organizând mai multe ceremonii festive. Întâi octombrie după calendarul agricol este Sărbătoarea regelui boului. În această zi, boul împodibit la coarne cu turte de orez vâscos este adus pe malul apei pentru a se privi în apă şi apoi este hrănit cu turtă de orez vâscos.

Membrii etniei Gelao se ocupă din generaţie în generaţie de agricultură, mai ales de cultivarea orezului, tot ce produc fiind destinat autoconsumului. Sunt obişnuiţi să-şi confecţioneze singuri toate lucrurile necesare, pânzele ţesute de ei fiind într-adevăr speciale. Pânzele imprimate cu indigou sunt considerate cele de calitate superioare datorită tehnologiei cu totul diferită. Astfel, într-un vas mare cu indigou se pune pânza brută pentru a fi imprimat şi uscată de mai multe ori pentru a căpăta o culoare uniformă, apoi se aplică straturi de zeamă de orez, dintr-o plantă specială şi de piele de bou şi se usucă prin aerisire. Pe urmă se bate cu băţul pe piatră sau de lemn. Pânza realizată în felul acesta are o culoare foarte strălucitoare şi este foarte rezistentă. Fetele fac din astfel de pânză rochia de nuntă.

Dragi prieteni, astăzi, în cadrul rubricii noastre de minorităţi naţionale v-am vorbit nişte aspecte despre minoritatea Gelao, o etnie străveche din ţara noastră. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin vă mulţumeşte pentru atenţie.